UNTOLD

Etichete

, , ,

La inițiativa jurnalistului Marius Oliviu Iacob, pe site-ul https://www.petitieonline.com/signatures/mutarea_untold_la_periferia_clujului/ s-a deschis o listă cu cei care solicită mutarea manifestării Untold din centrul Clujului. În zece zile s-au strîns peste 2.000 de semnături. Iată argumentele protestatarilor.

UNTOLD-2017

⚫️ “In primul rand semnez pentru ca locuiesc la 100 de metri de Cluj Arena. Nu este normal ca un festival sa se organizeze într-un cartier si la 50 de metri de Spitalul de Copii. Nu este normam ca timp de circa o săptămână să nu avem acces în parc. Nu este normal ca timp de o săptămână să suportăm zgomotele infernale zi și noapte. Sa-l mute la Calatele” (Ioan Mocanu).

⚫️ “Untold funcționează pe același principiu psihologic ca și Caritas: să cointeresezi mulțimi mari de oameni, ca să-i poți mulge de bani mai ușor. În cazul de față, nu sînt doar turiștii care se năpustesc, ci și clujenii care își fac iluzia că se îmbogățesc după 5 zile de garsonieră închiriată, după 10 curse în plus cu taxiul și trei pizza cu o bere, vîndute suplimentar în centru. Agitația, gălăgia sau, pur și simplu, încălcarea legalității de către cei care ar trebui s-o apere (prin încurajarea tulburării liniștii publice, noaptea pînă-n zori, subînchirierea parcului, bun public, pentru interesul unor privați etc. etc.) par să nu mai conteze. Pentru un haos relativ profitabil financiar, de-o săptămînă, unii oameni renunță cu ușurință la drepturi legale inalienabile” (Laszlo Alexandru).

⚫️ “Ii o tiganie in mijlocul orasului!” (Liviu Marza).

⚫️ “sunt deranjata anual de restrictiile de circulatie si de de zgomotul din oras pe perioada festivalului” (Cosmina Tamas).

⚫️ “Semnez aceasta petitie nefiind de acord cu acest festival, sa aibe loc in centrul orasului, blocand libera intrare in PARC, lipsa LOCURILOR DE PARCARE, nici macar o CHIRIE nu mai poti gasi in Cluj, pentru ca orice anunt il citesti la o locuinta de inchiriat, scrie: PENTRU UNTOLD. Si sa nu uitam: orice cocioaba, de UNTOLD, are un minim minim pret de 300 €” (Vlad A).

⚫️ “Nu pentru ca ingradeste, ci pentru ca distruge, iar banii de reparatii ii platim tot noi” (Rusu Narcis).

⚫️ “Semnez aceasta petitie pentru ca imi doresc ca Parcul Central sa fie al tututor clujenilor in egala masura. Regret ca primarul Municipiului Cluj Napoca nu vede ce ramane in urma acestui eveniment. Nu este normal ca parcul sa fie inchis pentru o parte a cetatenilor nici macar o zi” (Marius Ciubotaru).

⚫️ “galagie inutila daca eu chefuiam 2 zile luam amenda astia chefuiesc se drogheaza beau lasa gunoi dupa ei si nu iau nici o amenda consistenta asta ar insemna amenda jumatate din profit ca doar primaria curata pe banii nostri si tot noi rabdam galagia” (Benu Lucian).

⚫️ “Daca domnul Boc are neaparat nevoie de tămbălău, să ne plătească mai întâi concedii pe perioada acestui „festival”” (Michael Shafir).

⚫️ “Nu e normal sa se faca un festival de asa dimensiuni in oras. Asta pe langa faptul ca locatia nu e deloc frumoasa sau potrivita pt un festival” (Cenean Roxana).

⚫️ “E ilegal sa platesti taxe intr-un oras si ei sa isi faca festival privat din infrastrictura orasului,inchizand accesul cetatenilor” (Rosca Rares-Bogdan).

⚫️ “Pt ca e o teroare pe perioada festivalului, inainte si dupa. nu se poate dormi noaptea, se blocheaza accesul la parcul central, sala de fitness” (Adel Ghbech).

⚫️ “Vreau un Cluj in care fiecare dintre noi sa se simta bine” (Nicolae Dragos Opris).

⚫️ “Clujul e blocat mai mereu din punct de vedere rutier, orice eveniment cat de mic desfasurat in orasul cu strazi inguste, fara centuri, pasaje, parkinguri afecteaza grav circulatia. Iar accesul restrictionat in Parcul Mare, zgomotele si comportamentul participantilor zgomotosi deranjeaza vecinii, spitalul de copii etc.” (Nicolae Filipescu).

⚫️ “Nu se simte atmosfera de festival” (Raul Pop).

⚫️ “Locuiesc la 200 m de Cluj Arena. Festivalul Untold mi-a creat mie şi familiei mele un disconfort grav (am ajuns chiar si la urgenta cu aritmie cardiaca) datorită zgomotului şi vibraţiilor insuportabile pe care le-a produs atât ziua, cât şi noaptea (cu focuri de artificii!), timp de 23 de ore/zi. Nu este normal ca un astfel de festival sa fie organizat intr-o zona unde se locuieste si unde se afla chiar mai multe spitale (cele mai apropiate fiind sectia de chirurgie a Spitalului de Copii, la numai 250 m, si Institutul Inimii, la aprox. 700 m de Arena). De asemenea nu este normal ca locuitorii Clujului timp de circa o săptămână să nu aiba acces in Parc” (Katalin-Zsuzsanna Kos).

⚫️ “Tot orașul e blocat și împânzit cu ocazia acestui eveniment. Ne blochează toate activitățile de zi cu zi. Practic, ori plătești și mergi, ori pleci din oraș! Nu e normal” (Ioana Cristea).

⚫️ “Festivalul solicita enorm orasul! E un festival interesant, un eveniment deosebit, dar Parcul Central nu e cel mai potrivit loc pentru aceasta. E foarte important sa fie tinut intr-o alta locatie bine aleasa, la periferie” (Ioana Buzan).

⚫️ “Stop Untold în Parcul Central. dorim mutarea lui în afara Clujului” (Marius Marcus).

⚫️ “Poluarea fonică, închiderea circulației și din cauza ca nu mai putem folosi parcul central atâtea zile” (Mihai Misca).

⚫️ “Strică gazonul stadionului nostru și poluează fonic Clujul” (Decebal Savu).

⚫️ “Ne-am saturat de HAOS! Vrem un oras in care sa putem locui, sa putem trai, nu sa innebunim de cap din cauza galagiei, a aglomeratiei, a mizeriei, a lipsei de educatie” (Eugenia Garba).

⚫️ “Incurajez orice eveniment cultural, atata timp cat nivelul sunetului nu este deranjant, e deranjant doar in afara orelor de odihna, sau e deranjant o singura noapte si atat. An de an, de la prima editie incoace, Untold a continuat sa deranjeze fonic pe parcursul noptilor… si nu ma refer doar la zonele din imediata proximitate (saracii oameni ce locuiesc acolo nu stiu cum sau daca dorm), ci ma refer inclusiv la zona Andrei Muresanu – Buna Ziua. Atata timp cat aceasta problema nu se rezolva, sustin mutarea Untold in afara localitatii” (Andrei Macaria).

⚫️ “E prea plin Clujul si din toate motivele enumerate de d-voastra!” (selejan monica).

⚫️ “Deviază circulația, zgomot, aglomerație toți drogați cînd mergi la servici” (Liviuta Rus).

⚫️ “Nu e normal ca un festival de genul sa se tina la 100 de metri de blocuri. Sincer nu inteleg cum locatarii de acolo nu pun de un proces sa dea in judecata primaria si untold pentru faptul ca incalca legea linistii publice” (Nertan Lucian).

⚫️ “Clujul nu sustine infrastructural un astfel de festival; poluarea sonora depaseste orice grad de suportabilitate intr-un oras in care oricum zgomotul este foarte ridicat si relativ continuu; blocarea unor spatii publice contrar regulamentelor locale; lipsa de claritate a beneficiilor orasului si ale locuitorilor sai; faptul ca orasul nu este potrivit pentru un astfel de eveniment si este usor sa fie organizat in zone limitrofe Clujului. Etc.” (Irina Culic).

⚫️ “Festivalul Untold ma deranjeaza extrem de tare. Pur si simplu suntem nevoiti, eu si familia mea, sa plecam in alta localitate pe durata festivalului pentru ca la noi acasa este imposibil sa mai locuim din cauza zgomotului ingrozitor” (Livia Florina Labo).

⚫️ “Nimeni nu merită să fie terorizat” (Iulia Circo).

⚫️ “Locuiesc aproape de Cluj Arena si ma deranjeaza faptul ca sosind seara acasa nu am unde sa parchez; strazile din apropierea stadionului sunt inchise timp de 1 saptamana…” (Dana Campean).

⚫️ “Vreau sa se respecte dreptul la intimitate al cetatenilor, dreptul la acces si la liniste” (Teodora Chis).

⚫️ “Nici unul din festivalurile respectate din Occident nu blocheaza accesul publicului larg la singurul parc din oras. Pe langa ingradirile astea pentru oamenii care nu participa la festival, mai si polueaza fonic (nu sunt impotriva festivalului, ci doar impotriva locatiei acestuia). As prefera ca in weekend sa ma relaxez cu o plimbare prin parc iar in timpul sapatamanii sa adorm la ore decente ceea ce nu se va intampla fiindca voi sta mult dupa taxiuri sa ajung acasa de la munca, voi asculta involuntar muzica din centru (locuiesc in Zorilor) iar parcul e deja ingradit” (Florentina Sia).

⚫️ “Ma deranjeaza blocarea străzilor din zona festivalului si poluarea fonica” (Corina Dinea).

⚫️ “Pentru ca nu vreau tiganie in buricul targului” (Ion Braga).

⚫️ “Este iresponsabila ocuparea centrului Clujului cu o asemenea activitate. Clujul este deja destul de „stressat” pentru a permite organizarea unei activitati ca Untold” (Radu Timis).

⚫️ “Untold=industrie de produs bani în detrimentul liniştii şi confortului clujenilor” (Sabin Stir).

⚫️ “Este o nebunie sa organizezi asa ceva in centrul orasului! Nimeni nu se opune UNTOLD ca atare, ci LOCULUI unde se tine. In orice tara semi-civilizata astfel de manifestari zgomotoase se tin IN AFARA ORASULUI, unde nimeni nu deranjeaza pe nimeni. Administratia TREBUIE sa tina cont de normalitate pana la urma!” (Cristian Ivaneș).

⚫️ “În timpul festivalului este imposibil sa te odihnești!!!! (locuiesc în centru)” (liana mirena ruși).

⚫️ “SEMNEZ, PENTRU CA MA REVOLTA POLUAREA SONORA SI NERESPECTAREA DREPTULUI LA LINISTE SI ODIHNA AL LOCUITORILOR. OPTEZ PENTRU INTERZICEREA TUTUROR MANIFESTARILOR ZGOMOTOASE DE ORICE FEL” (Zsófia Bitay).

⚫️ “Imi doresc un oras frumos, linistit si nu unul in care o buna parte din centru inchisa pentru cateva zile+galagia venita la pachet cu festivalul” (Gavril Si Gabriela Kiss).

⚫️ “Nu pot dormi nopțile. Până dimineața la 5 urlă muzica” (Clara Georgeta Cobzariu).

⚫️ “La Pata Rat sunt câmpuri întinse si zona are nevoie de investiții!” (Calin Goina).

⚫️ “Nici o scuză nu e bună pentru lipsa de bun simț” (Andris Dénes).

⚫️ “Este inadmisibil, o batjocură la adresa drepturilor cetățenești elementare ca o bună parte din locuitorii orașului să nu aibă nici măcar un minimum de liniște în timpul nopții, zile în șir. Există limite legale pentru zgomotul admisibil, autoritățile ar trebui să facă măsurători în toate zonele expuse, ceea ce bineînțeles că nu fac, pentru că rezultatele le-ar obliga să ia măsuri. Este absolut fals argumentul că de dragul unor beneficii materiale (extrem de discutabile în cazul Untold, cel puțin pentru oraș în întregul lui) și al unui număr mare de participanți poți încălca orice limite acceptate în reglementările uzuale” (András Papp-Zakor).

⚫️ “Pentru doua saptamani, orasul e paralizat, iar zgomotul din timpul festivalului e insuportabil. Plus ca nu avem acces la spatii publice, din cauza unui eveniment privat” (Camelia Mates).

⚫️ “Semnez aceasta petitie pentru ca nu sunt de acord ca spatiul public sa fie folosit pentru evenimente private. Nu sunt de acord cu restrictiile in trafic si acces in Parcul Central si imprejurimile, de galagia produsa de eveniment si de nebuneala ce aduce cu sine acest eveniment” (Toth Attila).

⚫️ “Nu găsesc acceptabil ca plătitorilor de taxe în Cluj să le fie restricționat accesul și traficul în oraș, mai mult, că toți locuitorii din zonele apropiate centrului să fie afectați de zgomot încât să fie nevoiți să plece din oraș, de dragul ‘fenomenului cultural UNTOLD’. În orice oraș civilizat din străinătate unde se organizează evenimente de asemenea amploare, există baze de agrement la marginea orașului care pot găzdui un festival, fără să afecteze traficul, accesul și zgomotul în oraș” (Diana Nicolae).

⚫️ “Discoteca in aer liber, pe bani publici, pe spatiu public si cu implicarea directa a autoritatilor, care servesc un scop finananciar privat! O incalcare grava a legilor !!!! Sa il mute la rachitele, in curte la ma-sa lui boc si sa danseze, acolo, pana le iau foc calcaiele” (Alexandru Rusu).

⚫️ “Nu mi se pare normal sa fie limitat accesul atat in parcul central cat si al circulației rutiere pe mai multe drumuri publice” (Raul-David Lenart).

⚫️ “M-am saturat sa stau in gradina si sa ma simt ca la festival cand eu nu vreau sa fiu la festival!!!!!” (Mădălina Moroşanu).

⚫️ “…nu cred ca este locul ideal centrul Clujului pentru festival” (Miske Andrea).

⚫️ “nu e normal ca accesul la parc sa fie obstructionat o saptamina de zile pentru un proiect comercial” (Nandor Jakab-Benke).

⚫️ “Produce galagie si tumult , blocaje de circulatie, dezordine. Este un abuz ! In afara orasului este altceva -acolo este locul potrivit” (Csaba Jakab Benke).

⚫️ “In maniera de organizare curenta, fara a consulta pe cei afectati, consider o batjocorie a primariei fata de locuitorii orasului” (Laszlo Csaba Bencze).

⚫️ “ma deranjeaza festivalul, e prea mare, prea galagios pentru cei care nu vor sa participe la el” (Gabriella Molnár).

⚫️ “Nu mi se pare normal ca un „festival” privat sa interzica accesul cetatenilor in spatiile publice! Sunt pro mutatului acestui festival la Caciulata, Bucuresti, Iclod sau oriunde altundeva, dar nu in orasul Cluj. Ni s-a interzis accesul pe strazi publice pentru ca erau amplasate echipamentele. Acelasi lucru in parcarea de la Polivalenta. Mai lipseste sa veniti sa ma scoateti din casa si sa imi spuneti ca nu e proprietatea mea si ca va pare rau dar primarul v-a pus. Ne bucuram nespus ca acceptati sa protejati un individ si il lasati sa isi bata joc de oamenii care v-au ales. Nici aici nu e mai bine decat la Bucuresti! Pacat ca nu mai traieste Tepes! Festivalul se numea TEAPA!” (Anca Grigoras).

⚫️ “Asa se face treaba. Frumusel, dintr-o dunga, toata lumea fericita” (Mihai Danciu).

⚫️ “Ma deranjeaza ocuparea Parcului Central timp de 2 saptamani (festivalul + timpul de montare si demontare a scenelor, chioscurilor etc.). Ma deranjeaza zgomotul cauzat la 5-6 dimineata de focurile de artificii – in Grigorescu se aude de parca ti-ar cadea tavanul in cap in timpul somnului. Ma deranjeaza limitarea traficului in zona stadionului” (Reka Ambrus).

⚫️ “…nu e normal sa inchizi un spatiu public atat de important” (Visky Agoston).

⚫️ “Mi se pare aberant modul in care se organizeaza acest „festival”” (Hajnal Katona).

⚫️ “Semnez pentru ca imi doresc sa pot dormi noaptea si eu si parintii mei pe perioada festivalului, oamenii a doua zi mai si muncesc. In plus daca ai „norocul” sa fii „cazat” in spitalul din apropiere este minunat!! O adevarata placere sa faci un infarct si sa stai in spital la recuperare si toataaa ziua sa iti bubuie muzica in cap…. iar de copiii de la pediatrie ce sa mai zici doar la spital stau oamenii sanatosi ce nu au nevoie de odihna. Multumin Primaria Cluj-Napoca… esti minunata!” (Horvat Raluca).

⚫️ “ma deranjeaza sunetul care se aude in apartamentul de pe Calea Turzii” (Katalin Ravasz).

⚫️ “Nu respecta dreptul la liniste si odihna al cetatenilor. Majoritatea participantilor traiesc din munca altora, nu au un program de lucru/odihna prestabilit, manifesta aroganta si dispret fata de cei care sunt nevoiti sa traiasca din munca cinstita. Eu le respect dreptul la liniste si odihna” (schvartz gheorghe).

⚫️ “Semnez pentru ca, desi particip, detest haosul care incepe cu mult inainte de festival si se termina cu mult dupa finele evenimentului. Vreau un Cluj pasnic, fara oameni frustrati care nu mai stiu cum sa isi inchirieze apartamentele, curtile, etc la preturi exorbitante in timp ce stau blocati in trafic din cauza drumurilor inchise pentru Untold” (Izabella Buzogany).

⚫️ “Locuiesc in apropierea stadionului si sunt nevoita sa plec din oras pe perioada festivalului. Zgomotul e insuportabil si tine toata noaptea – alte evenimente ex. Jazz in the park se termina la ora 24.00, cum este si normal, respectand dreptul oamenilor din zona la liniste. Ma deranjeaza si inchiderea parcului central pe perioada festivalului, dar fara plimbari in parc rezist timp de 4 zile, insa fara somn nu! O locatie mai la periferia orasului ar fi un compromis binevenit.” (Aletta Vallasek).

⚫️ “1. Parcul Central este al cetatenilor nu este un loc privat care poate fi ingradit sau inchis dupa cum au unii chef … 2. Traficul e perturbat, strazile din jur sunt inchise, locuitorii din zona obligati sa-si gaseasca ‘alternative’ … 3. Locuiesc la aprox. 500m de Parc … organizatorii ma obliga sa ‘ascult’ muzica … 4. Nu exista an fara efecte secundare asupra Parcului … care se carpesc in timp (probabil si din banii nostri) … Ar fi normal ca Primaria sa puna la dispozitia participantilor mijloace de transport (la EC s-a putut) si sa-l mute in Faget” (antal tiberiu).

⚫️ “Semnez aceasta petitie din respect pentru locuitorii Municipiului Cluj Napoca” (Emil Lazar).

⚫️ “pentru că e nașpa poluarea asta sonoră când oricum pe fiecare stațiune radio aceiași artiști se aud tot anul. și acest hedonism comercial exclude cam 90% din populația clujului” (Kopacz Kund).

⚫️ “a devenit prea mare pentru un loc asa de mic, altfel e bine că există” (Horea Horea Calin).

⚫️ “spatiu public cu garduri si bilet de acces e oximoron chiar si pentru cateva zile in an” (marinela parlicov).

⚫️ “E important respectul” (Lucaciu Sebastian).

⚫️ “Suntem la inceputul lunii august, afara sunt 32 de grade si nu pot sa deschid fereastra pentru ca striga setul grozanic al lui Steve Aoki (sau nu mai stiu care trupa fake bullshit IDM). In timpul noptii vreau sa dorm, nu sa vomit!” (Botond Vajna).

⚫️ “Semnez aceasta petitie deoarece impreuna cu socrii mei locuiesc pe str Motilor la 50 metri de festival,cu asta cred ca am spus tot” (Adrian Ciorca).

⚫️ “Ma deranjeaza faptul ca se blocheaza traficul si ca se ingradeste parcul central” (Rares Paul Jula).

⚫️ “Un festival de asemenea anvergura poate genera evenimente neplacute care sa afecteze cetatenii” (adina patroi).

⚫️ “Locuiesc in zona parc, iar acest festival deranjează toată zona cea mai frumoasa a Clujului , iar nu pe toți clujenii ne interesează acest festival” (Alina Stirbu).

⚫️ “Semnez pentru ca este un abuz sa supui un intreg oras unui astfel gen de muzica. Este oribil…” (Diana Motoc).

⚫️ “Mă deranjează artificiile de la ora 5 dimineața, faptul că au îngrădit parcul central, sala Polivalenta și parcarea de la sala sporturilor, au deviat linia la 30” (Alina Harabagiu).

⚫️ “Nu dorim evenimente cu mai mult de 3.000 participanti in Parcul Sétatér” (Péter Juhász).

⚫️ “Nu sunt împotriva festivalului, dar locul lui nu este în centrul orașului și nu sunt de acord cu restricția circulației, cu mizeria provocată, cu poluarea fonică” (Anna Mária Nagy).

⚫️ “PARCUL ESTE UN LOC PUBLIC IN PERMANENTA PENTRU TOTI CLUJENII, NU NUMAI PENTRU O MINORITATE INDRAGOSTITA DE ZGOMOTE INFERNALE PRODUSE DE APARATE ELECTRONICE LA COMANDA UNOR DJ …….ASTA NU E MUZICA E UN MARE FAS FOARTE ZGOMOTOS. OK DACA ASTA INSEAMNA CALITATEA VIETII SA O DUCA LA PERIFERIE DAR NU HOIA SAU FAGET CA MOR PLANTELE CI LA PATA RAT SAU PE VREUN CAMP FARA VEGETATIE” (liviu mursu).

⚫️ “Sunt de acord cu tot ceea ce s-a scris in articolul aferent petitiei. Galagia asta infernala numita Untold nu are ce cauta intr-un oras” (Lucian Iacob).

⚫️ “Parcul Central nu e o locație potrivită pentru un astfel de eveniment” (Adrian Pop).

⚫️ “poluarea fonica in apropierea institutiilor centrale, a spitalelor, dar si la nivelul locuintelor care face imposibil somnul timp de mai multe zile in conditiile in care oamenii merg la munca, traficul restrictionat mai multe zile, limitarea accesului in zonele centrale, toate acestea nu sunt normale” (Anca Elena Rusu).

⚫️ “Semnez pentru ca nu mi se pare normal ca trei zile orașul Cluj- Napoca sa fie blocat. Sunt student dar vara lucrez in CJ” (Radu Grosu).

⚫️ “Spațiul public nu poate fi acontat fără consultarea populației. La periferie cu UNTOLD” (Iosif Marvu).

⚫️ “Pt ca UNTOLD nu e un eveniment public, de interes cultural pt toti cetatenii Clujului, si nu mi se pare corect ca datorita participantilor ceilalti cetateni ai orasului sa aiba de suferit atat prin poluare sonora cat si prin imgradirea accesului in anumite puncte ale orasului” (Tabita Crisan).

⚫️ “Locuiesc vis-a-vis de festival, nu imi convine sa nu pot dormi noptile din cauza sunetului, nu imi convine sa nu am acces la parcul public o saptamana, nu imi convine sa fac eschive cu bicicleta printre agenti de paza ca sa pot ajunge la birou” (Paul Cheptea).

⚫️ “Poluarea fonica e incredibila. In Cluj, in ultimii ani nu mai este nici o limita. avioane, scutere si motociclete, masini cu evacuarea modificata toate contribuie la un Cluj de unde iti vine sa tot o tai. Vara cand se mai aseaza lucrurile si pleacă studentii catre case încep festivalurile: De la zilele Clujui pana la cele unguresti nu se mai opreste basul si mizeria pentru ca da… muntele ala se mareste considerabil dupa fiecare festival de genul. Pe timpul verii cadrele medicale si cele de securitate sunt majoritatea disponibilizate pentru astfel de festivaluri si daca ai nevoie doamne fereste de vreo ambulanta poti sa astepti linistit… drogatii si betivii sunt prioritatea. Hotii se perinda linistiti in restul orasului… politia e la Untold. Imi face plăcere si particip la astfel de festivaluri dar de ce nu se tin ele in afara orasului? De ce sa deranjezi alte 200000 de oameni?” (FLORIN R).

⚫️ “nu avem nevoie de balamuc nici in oras, nici in afara orasului. sunt oameni care lucreaza si au nevoie sa se odihneasca noaptea in conditii decente. unde e demnitatea celor ce aproba asa ceva?” (mihai vigu).

⚫️ “E aberanta inchiderea Parcului Central si a zonei limitrofe pentru zile intregi in folosul unor interese obscure ale unor mafioti asociati cu Primăria Cluj-Napoca” (Cristian D).

⚫️ “Pt. că m-am saturat de distrugerea parcului” (Cristian Stefan Szabo).

⚫️ “Se limitează accesul in parc. Se încurajează obiceiuri dăunătoare” (Cristian Raducan).

⚫️ “Nu este normal ca pentru 3-4 zile să nu se mai respecte legea privind liniștea. E ca și cum ai da voie la viol pentru 3-4 zile. Festivalul poate exista bine mersi într-o altă locație” (Emil Crisan).

⚫️ “Desfasurarea festivalului in astfel de amplasamente si tulburarea linistii publice mai multe nopti la rand este nu numai un act ilegal ci si profund imoral pentru care autoritatile locale ar trebui sa raspunda cu toata seriozitatea in fata cetatenilor care le-au acordat votul” (Ioan Danciu).

⚫️ “Sper să fie cu consimţămîntul lor, eu semnez şi pentru păsările care trăiesc în Parcul Central. Gîndiţi-vă numai la spaima lor cînd în toiul nopţii aud zgomotul acela infernal, văd lumini ciudate şi artificii peste tot. Pentru ele nu e nicio distracţie acolo. Iar noi, oamenii, în loc să avem grijă de micro-ecosistemul Parcului, să ne putem linişti sufletele plimbîndu-ne în Parc şi ascultîndu-le cîntecul, le alungăm definitiv de acolo. Poate anumite lucruri se pot expica, şi chiar ierta, asta, după mine, mai puţin” (Szilágyi N. Sándor).

⚫️ “Sa fie in afara clujului” (Marius Mocan).

⚫️ “deranjează copiii internați în spitalul de copii de pe str. Moților deranjează locuitorii din zona parcului central creează ambuteiaje in trafic in zona stadionului din cauza blocării bulevardului în zonă poluează fonic 80% din oraș” (Călin Șerban).

⚫️ “Prin ocuparea unei mari porțiuni din Parcul Central, festivalul, cu deplinul concurs/ sprijin al Primăriei, încalcă mai multe articole din Legea națională a spațiilor verzi” (Dumitru-Cornel Vîlcu).

⚫️ “Pentru ca nu sunt de acord cu restrictionarea accesului in parc atatea zile si disconfortul creat din cauza galagiei ce se aude in toate cartierele din jur” (Cristina Gavris).

⚫️ “vreau ca Parcul Central sa fie un loc de relaxare pe tot parcursul anului. non-stop” (Eniko Fodor).

⚫️ “Mă deranjează gălăgia prelungită până în zori pe străzile oraşului, dar şi comportamentul adesea necivilizat al celor care participă la concerte” (Mircea-Gheorghe Abrudan).

⚫️ “Semnez pentru ca nu mi se pare normal ca strazile din jurul parcului, copiii si batranii sa sufere din cauza zgomotului si a restrictiilor!” (Flavia Forgaciu).

⚫️ “Semnez pentru ca nu îmi place să fie atâta gălăgie în oraș si nu îmi place sa fie asa de aglomerat orașul” (Istoc Naomi).

⚫️ “Semnez această petiţie nefiind de acord cu acest festival, să aibe loc în centrul oraşului, blocând liberă intrare în parcul mare. Etc…” (Stefan Manaszes).

⚫️ “Desfasurarea acestui festival a devenit o perturbare majora a orasului. Nu putem sustine sute de mii de oameni veniti peste noapte in oras. Si asa foarte aglomerat, Clujul devine infernal in urma blocarii circulatiei in zona centrala si a zgomotului asurzitor din timpul noptii. Suntem totusi centru universitar, dorim civilizatie, nu circoteca” (Daniel Ban).

⚫️ “Din respect pentru Cluj” (Eva Horváth).

⚫️ “E deranjant” (Zoltán Kiss).

⚫️ “Sa se mute Untold de tot din Cluj sau cel putin la periferie” (Bogdan Nemes).

⚫️ “Sunt de acord cu textul petitiei de mutarea a acestui festival la periferia orasului. Parcul Central este un domeniu public, cu acces pentru toata lumea, indiferent de evenimentele din oras” (Rusu Alina).

⚫️ “Clujul nu este orasul magiei si nici al intunericului” (Andreea Oțel).

⚫️ “Singurele beneficii ale festivalului sunt… pe persoana fizica. Noi clujenii nu avem parcari, gradinite, spitale dotate pentru copii, locuri de joaca… si as putea enumera cateva pagini. Daca municipalitatea, intr-o abordare transparenta ne-ar prezenta in fiecare an beneficiile aduse de acest festival pentru cetatenii platitori de taxe, impozite si… amenzi, mai ca ar merita sa rabdam! Clujul este un oras european, modern si multicultural prin definitie! Beneficiile de imagine aduse de acest festival nu fac decat sa expuna populatia acestui oras. Organizarea acestui festival poate fi facuta in afara orasului, investindu-se in infrastructura dedicata festivalului astfel incat beneficiile sa fie maxime pentru oras, public si organizatori” (Ana-Maria Popa).

⚫️ “Ma deranjeaza ocuparea spatiului public si blocarea circulatiei pietonale in special” (Irina FIlofi).

⚫️ “Prea mult zgomot noaptea si orasul blocat pe perioada de dinainte si dupa festival… Exista o lege a linistii publice care este incalcata grav de cei care ar trebui sa o aplice. Plus alte fapte „bine gandite” din partea primariei si „prietenilor” ei. Oare reprezinta acest lucru civilizatia europeana?” (Mircea Rus).

⚫️ “Nu sunt impotriva festivalului, dar consider ca locatia este prea centrala. Zgomotul este foarte puternic in zona centrala a orasului” (Istvan Toth).

⚫️ “Se poate si mai bine” (Slim Fedaykin).

⚫️ “Parcul si strazile adiacente sunt inchise, muzica la maxim toata noaptea. Populatia din zona cand se odihneste ? Rusine Cluj-Napoca” (Marius Muntean).

⚫️ “Daca faci un festival in mijlocul orasului, trebuie sa te asiguri ca nu inalci drepturile cetatenilor la libera circulatie, nu ingradesti locurile publice. Consider ca un astfel de festival mare si de succes va fi la fel de reusit si undeva la periferie” (Raluca Puscas).

⚫️ “Sper sa se gaseasca un loc mai bun pentru acest festival. E foarte bine ca se organizeaza multe evenimente/festivaluri in Cluj, dar trebuie sa existe o ordine si un respect al locuitorului, al turistului care in aceasta perioada nu poate sa isi programeze o vizita in Cluj (preturile se tripleaza) si a limitelor infractructurii Clujului din acest moment” (Cerasela lecusan).

⚫️ “acest gen de evenimente are un impact negativ asupra educarii copiilor nostri, interfereaza cu identitatea religioasa a celor mai multi dintre cetateni, dar cu riscul sa ma repet este unul din factorii de manipulare psihologica extrem de puternic cu care societatea imbolnaveste sufletul si psihicul uman dar mai presus al copiiilor nostri care pierd astfel valorile existentiale ale insasi fiintei create de Dumnezeu!” (Ana-Maria Incze).

⚫️ “Semnez, pentru că locuiesc vizavi de Sala Polivalentă şi de Untold nu pot dormi timp de o săptămână deja de doi ani” (Agnes Szakali-Kiss).

⚫️ “vreau sa dorm noaptea” (Moldovan Vasile).

⚫️ “Nu este normal sa se tina un festival in centrul orasului, nimeni nu citeste care sunt repercursiunile a 4 zile asupra spitalului de copii si restul locatarilor si animalelor din zonele invecinate. Si de ce trebuie sa fiu obligata sa platesc intrare intr’un spatiu public anume parcul central” (Xenia Pausan).

⚫️ “Este inadmisibil ce se intampla in orasul Cluj pe perioada acestui festival” (Vlad Bercean).

⚫️ “Afara cu UNTOLD din CLUJ-NAPOCA! Nu e normal ca o firma privata sa ocupe spatiul public in folos personal, la urma urmei toti platim impozit si avem dreptul sa circulam pe spatiul public pe care UNTOLD l-a ingradit publicului general, cea ce este ilegal” (Dance Stefan).

⚫️ “Consider ca astfel de evenimente nu-si au locul in centrul orasului!” (Adrian Pamula).

⚫️ “Locuiesc in zona stadion si am accesul blocat si de poluare fonica nici nu poate fi vorba” (Gheorghe Prodan).

⚫️ “Nu mi se pare corect ca Parcul Central sa fie inchis” (Dumitru Moţpan).

⚫️ “Pentru ca nu mi se pare normal sa fie asa multa agitatie in oras, la fel de usor se poate organiza si la periferie fara sa mai deranjeze locuitorii orasului asa mult” (fati michael).

⚫️ “Semnez pentru ca exista locatii la periferia Clujului unde se pot desfasura astfel de evenimente si eu cel putin nu cred ca trebuie sa fim „parte” a unor evenimente la care nu neaparat ne dorim sa participam” (Cosmin Covalcic).

⚫️ “Ma bucur de acest festival, dar nu sunt de acord cu restrictiile de acces si de trafic din zona. Fie se limiteaza la zona stadionului si a salii polivalente, fara a afecta traficul si accesul persoanelor in zonele alaturate, fie se muta in afara orasului. Pentru locatarii din apropiere se pune serios si problema zgomotului” (Coca V.).

⚫️ “Un festival excelent dar locatia este o foarte nefericita pentru dimensiunea lui” (Catalin Sucala).

⚫️ “Mutare la periferie a festivalului UNTOLD” (Alexandru Cotarla).

⚫️ “Nu mi se pare normal ca un festival de genu sa se tina in mijlocul orasului. Cum alte festivaluri se pot tine in afara orasului si Untold se poate muta. Plus ca incurca circulatia, inchide parcul in fata publicului care nu participa la festival si mai ales deranjeaza oamenii care locuiesc in zona respectiva” (Etelka Kerekes).

⚫️ “Pentru ca e Untold de necivilizat sa ocupi spatiul public al parcului pentru un eveniment privat si sa primesti si finantare de la administratie cu ocazia aceasta. Exista o lege care specifica in ce conditii cum cand si cat din spatiul public poti ocupa pentru distractii private chiar daca intra in contradictie cu strategia locala a administratiei” (Andrei Kiss).

⚫️ “Untold este ilegal, ingradeste acces intr-un spatiu public” (Rares Iordache).

⚫️ “Zgomot infernal. Locuitorii din zonă au dreptul la odihnă” (Vass László).

⚫️ “Nu ma simt in siguranta nici in casa si nici in curte. Stau la 20 metri de parc. Iar curtea noastra interioara s-a facut WC public. Plus casa se darama, iar geamurile se vor sparge din cauza sunetului insuportabil” (Almos Andras).

⚫️ “Nu ma simt in siguranta nici in casa si nici in curte. Stau la 20 metri de parc. Iar curtea noastra interioara s-a facut WC public. Plus casa se darama, iar geamurile se vor sparge din cauza sunetului insuportabil” (Olga Piroska Andras).

⚫️ “Nu ma simt in siguranta nici in casa si nici in curte. Stau la 20 metri de parc. Iar curtea noastra interioara s-a facut WC public. Plus casa se darama, iar geamurile se vor sparge din cauza sunetului insuportabil” (Zsolt Andras).

⚫️ “e prea mult zgomot. Si mai ales ptr faptul ca se consuma alcool in cantitati imense, si droguri cat vezi cu ochii. ar trebui mutat undeva in afara clujului pe camp” (adrian t).

⚫️ “Nu ma simt in siguranta nici in casa si nici in curte. Stau la 20 metri de parc. Iar curtea noastra interioara s-a facut WC public. Plus casa se darama, iar geamurile se vor sparge din cauza sunetului insuportabil” (Akos Andras).

⚫️ “Ma simt cetatean fara drepturi, batjocorita de autoritatile locale. Propun darea in judecata a Primariei si solicitarea unor despagubiri de 100000 euro pentru fiecare cetatean care sufera de ani de zile in urma Untoldului” (Amalia Magdalena Bonis).

⚫️ “Doresc un oras curat si civilizat. Festivalul sa fie organizat undeva in camp, pe un deal, sa nu deranjeze pe nimeni” (Voichita Ghidel).

⚫️ “nu este normal ca accesul in toata zona sa fie blocat (strazi si parking) pentru asa mult timp; eventual doar in cele 3 zile, dar nu 7-9 zile” (vrajitoru raul).

⚫️ “Doresc evacuarea inculturii si a muzicii robotice!” (Ioan Vidican).

⚫️ “Doar intr-un oras condus de un om care degeaba este domn daca nu a fost domnisor, Emil Boc, este posibil sa fie organizat un astfel de festival in centrul orasului, in bataia de joc a 50000 de clujeni din cartierele Centru si Grigorescu. Ii pasa administratiei acestui oras de zecile de mii de clujeni care nu pot dormi noaptea din cauza megawatilor de la concert? Le pasa de spitalul de copii si de celelalte clinici din vecinatate? Le pasa de deranjul pricinuit de miile de masini parcate aiurea in cartiere, pe trotuare si pe partea carosabila? Le pasa de faptul ca parcul public central este inchis publicului pentru un eveniment privat? Le pasa de faptul ca se inchid zile la rand strazi din acest oras si se creeaza ambuteliaje? Nu. Le pasa doar de asa zisele „beneficii” pe care le are „orasul”, beneficii care sunt doar pentru organizatorii festivalului, hotelieri, patroni de terase. Si pentru beneficiile lor trebuie sa sufere zeci de mii de clujeni. Un festival organizat intr-un oras condus de un taran din Rachitele nu poate arata decat ca un balci la sat. Asta este acest festival mizerabil. AFARA DIN ORAS!” (Dan Buzdugan).

⚫️ “Vreau sa traiesc ca un om care are drepturi, nu ca un animal chinuit” (Maria Pop).

⚫️ “Nici daca era vorba de un festival de muzica, nu era normal sa azbuzati de linistea si confortul concetatenilor, dar asa cand e doar zgomot, galagie si dezmat e de-a dreptu bataie de joc. Tot voi ati facut Cluju de rusine in toata tara cand ati dansat pe manele la Tiff. Urla ritmu-n voi” (Adrian Lupu).

⚫️ “Mutarea UNTOLD la periferia Clujului” (mihai arsenie).

⚫️ “Nu este normal ca organizatorilor sa li se permita ingradirea unui spatiu public atat de mare fara a lasa alternative de transport. Nu e normal sa se distruga parcul si clujenii sa plateasca pentru reparatia lui. Rusine primariei pentru ca permite asa ceva” (Andrei Moldovan).

⚫️ “Locuiesc in Grigorescu si UNTOLD imi creeaza un disconfort semnificativ pe traseul spre lucru” (Claudia Gageanu).

⚫️ “Pentru ca nu e normal sa nu am acces la oras. Nu e corect fata de niciun alt festival din oras. Toate trebuie sa opreasca muzica la 11 PM. Untold are drept pana la 5 AM. E jenant. Bani publici aruncati in conturi bancare private” (Florin Muresan).

⚫️ “M-am săturat de Untold și toată bijnițăreala din jurul lui” (Bogdan Leonardo Mangra).

⚫️ “La 40 grade nu pot sa ma plimb cu fetita in parcul central, cea mai racoroasa zona a orasului” (Angela Martin).

⚫️ “Oricat de mare e acest festival, se poate organiza si la periferie, padurea Faget, Hoia etc, unde este loc destul fara sa incurci pe nimeni” (Andreea Muresan-Leau).

⚫️ “Vreau sa ma plimb prin parc” (Emil Ghiran).

⚫️ “Untold este un festival care ingradeste drepturile cetatenilor. Nu pot vizita Clujul in perioada aceea” (Vlad Vargaluta).

⚫️ “este un haos total si o galagie de nedescris” (Traian Ranga).

⚫️ “Vreau sa ma pot plimba cand vreau eu prin parcul mare. Mie mi se pare nedrept sa ingradesti dreptul cetateanului la singurul parc major din Cluj doar pentru un singur festival. Asa cum Electric Castel se poate tine in afara orasului asa se poate tine si UNTOLD in alta parte 🙂 Si in plus de asta agitatia si galagia care se fac cand festivalul se petrece ma nelinisteste si nu cred ca doar la mine se intampla asta” (Alexandru Goanga).

⚫️ “Ma deranjeaza” (tudor dan serban).

⚫️ “Lucrez la UPU, avem ture in plus in această perioadă si in loc de 30 de minute ajung la clinică in 55-60 de minute. Nici un autobuz nu opreste (din Grigorescu) aproape de spital” (Georgeta Szekely).

⚫️ “Semnez pentru ca ma gandesc la cei care locuiesc in apropierea locurilor unde se desfasoara concertele. Sunt pentru continuarea festivalului dar in zone periferice” (Luminita Floria).

⚫️ “Semnez pentru acele persoane care nu vor să fie poluate sonor şi deranjate la maxim, de asemenea consider că astfel de evenimente nu au ce căuta într-un loc cultural aşa cum este Clujul” (Florin Buta).

⚫️ “I believe preparation of the festival can be done better to both benefit the city and festival and protect the rights of citizens” (Kai Brand-Jacobsen).

⚫️ “Pentru ca UnTold ocupa parcul central” (Maria Parau).

⚫️ “Semnez pt ca… e de bun simt ce cere initiatorul” (Ioan-Laurentiu Voican).

⚫️ “SE FACE HAOS IN ORAS” (ANA EUGENIA POPA).

⚫️ “Trafic, galagie , gunoaie, drumuri blocate etc.” (Mihai Viorel).

⚫️ “blocheaza orasul, galagia ii foarte mare, nu in centru ar trebui organizate aceste manifestari” (viorel persa).

⚫️ “Sunt de acord ca festivalul sa nu se tina în interiorul orașului” (Chis Emilian).

⚫️ “O mare parte din oras e blocat si foarte multi oameni care locuiesc in zona (sau sunt la spital) sunt deranjati de muzica festivalului. In plus, parcul e distrus dupa festival” (Horatiu Graur).

⚫️ “O mare parte din oras e blocat si foarte multi oameni care locuiesc in zona (sau sunt la spital) sunt deranjati de muzica festivalului. In plus, parcul e distrus dupa festival” (Ana-Maria Graur).

⚫️ “Copiii nu pot dormi din cauza galagiei, desi nu locuim foarte aproape de cluj arena (gruia). Galagie in intervale orare interzise. Spitale in imediata apropiere” (Dan Barbu).

⚫️ “Mi se pare nedrept ca accesul in parcul central Public este blocat oricui care nu doreste sa participe la festival” (Paul Szanto).

⚫️ “Semnez pt a fi mutat festivalul Untold din centrul orasului la periferia orașului” (Lavinia Si Marinca).

⚫️ “In tarile occidentale astfel de festivaluri se tin in afara orasului mai ales ca vine lume, dar nici un caz in centru orasului…” (Imre Dobos).

⚫️ “Parcurile sunt oaze de liniște, pt festivale există locații anume” (Grimm Istvan Arthur).

⚫️ “Restrictiile de circulatie” (Eszter Kadar).

⚫️ “Nu consider normal ca timp de mai mult de o săptămână jumatate din cluj sa fie inaccesibil la toti locuitorii lui. Dacă vreau sa imi duc copiii la plimbare nu pot deoarece e plin de oameni sub efectul alcoolului si al drogurilor. Parcul central care e al tuturor pe perioada aceea nu mai este asa. Drumurile sunt blocate, străzile murdare… NU ESTE ABSOLUT NORMAL!” (Cosmina Cojocaru).

⚫️ “Afecteaza foarte tare circulatia transportului in comun si implicit traseul si timpul celor ce trebuie sa mearga la servici si inapoi” (Cristian Victor Ene).

⚫️ “Nu e normal ca celialti sa fie privati de mizeria aste de muzica Tehno” (Gheorghe Gabriel Cernean).

⚫️ “Eu nu sunt din Cuj dar semnez aceasta petitie pentru ca m-am pus in locul acelor persoane care trebuie sa sufere timp de cateva zile acest zgomot nebunesc, ar trebui sa se faca o petitie impotriva acestui circ haotic” (Alexandru Alex).

⚫️ “Locuiesc in apropiere si e foarte deranjant, e imposibil sa circuli, esti fortat sa fugi din zona pentru această perioadă” (Jakab Zoltán).

⚫️ “Vreau mutarea la periferie!!!” (Sebastian-Remus C).

⚫️ “Sustin 100% textul petitiei si vreau sa nu plec din Cluj in weekend ca sa fac loc celor de la festival… nu vad + valoare pentru oras dat fiind ca banii merg la organizatori care se imbogatesc iar orasul … ramane cu mizeria” (Cobiltean Daniel).

⚫️ “Pe caniculă geamuri închise împotriva gălăgiei, câteva străzi închise, parcul mare închis, copii și părinți din Pediatrie 1 rămași nedormiți, pacienți de la Chirurgie BMF 2 la fel, clujeni din mai multe cartiere deranjați de zgomotul din cele 4 nopți consecutive. Untold ar trebui să se desfășoare într-o zonă unde să se bucure la fel de mulți amatori de concerte, dar unde să deranjeze cât mai puțin” (Mihai Savu).

⚫️ “Consider inadmisibila restrictionarea circulatiei pe domeniu public din cauza unui festival privat. La fel si poluarea sonora non stop pe patru zile” (Miklos Gyuri).

⚫️ “Locuiesc în zonă,fix la intrarea,la strada Arany János :)” (Enikő Bazsó-Dombi).

⚫️ “Nimeni nu e mai presus de lege, scrie in Constituție. O afacere privată privează cetățenii Clujului de anumite drepturi ale lor, cu concursul autorităților locale clujene. Rușine. Sa fie mutat in afara orașului, așa cum se întâmpla cu alte mari festivaluri” (Adrian Berar).

⚫️ “Un festival de proporții asa mari ar trebui ținut undeva în afara orașului. În jurul Clujului sunt atâtea păduri și câmpuri. Se poate face în alta parte” (Cristina Tufa).

⚫️ “Se aude muzica de la untold pana in Iris unde locuiesc, tot orasul este blocat pe perioada festivalului, mai ales parcarile. Ne pierdem centrul si parcurile o saptamana, nu mi se pare corect” (Diana Ivascu).

⚫️ “Nu inteleg de ce acest festivalieri trebuie sa faca mizerie pe strazile adiacente festivalului sa arunge cu sticle in curtile oamenilor, si cateodata sa rupa si gardurile (mentionez ca stau la 100 metri de festival si acest lucru patesc in fiecare an)” (Levi Kun).

⚫️ “O nebunie de festival privat” (Tálas Hunor).

⚫️ “este inadmisibil ca asemea eveniment sa se desfasoare in centrul orasului” (Arpad Paszkany).

⚫️ “Doresc sa fie deblocat Parcul central si redat cetatenilor. Doresc sa fie deblocate strazile din jurul Parcului central si Cluj Arena si redate cetatenilor. Doresc sa dispara zgomotele infernale imediat dupa ora 22:00. Doresc sa fie respectate viata, linistea si drepturile locuitorilor din oras care nu doresc sa participe la Untold, fara a fi discutate si ridiculizate motivele pentru care acesti locuitori isi doresc liniste si acces pe strazile si in parcurile orasului” (DELIA ALEXANDRU).

⚫️ “Pentru ca o luna de zile mi se pare prea mult sa tii parcarea blocata. Am primit amenda de parcare pentru ca nu am unde sa parchez” (Nedisan Radu).

⚫️ “Ar fi trebuit să lase măcar o cale de trecere prin parc. De exemplu aleea de lângă Someș. Parcul central e folosit de mulți oameni pentru deplasare nemotorizată. Și nu am înțeles de ce e închis parcul de copii. Doar nu se ține untold pe tobogane…” (Andrei Diaconu Muresan).

⚫️ “ne deranjeaza zgomotul. Suntem nevoiti sa plecam din oras din cauza festivalului” (Terezia Boros).

⚫️ “…”mult zgomot pentru nimic”…” (Abel Hiticas).

⚫️ “Nu este normal sa inchizi un parc public, o saptamana” (Angela Pop).

⚫️ “Semnez pentru ca parcul mare arata a lagar, drumurile blocate, transportul in comun dat peste cap. As actiona in judecata atat Primaria cat si Organizatorii” (Tibor-Albert Bazso).

⚫️ “Mi se pare o nesimtire (si cred ca este o ilegalitate) din partea administratiei locale interzicerea accesului cetatenilor clujeni platitori de taxe pe un spatiu public destinat recreerii, in favoarea unei entitati private, fara consultarea clujenilor. Este o ilegalitate si prelungirea programului acestei discoteci ilegale pana dimineata in 4 nopti consecutive, fapt ce deranjeaza zeci de mii de locuitori din cluj, fara nici o justificare. Si asta, cand exista o lege clara in acest sens privind ora limita de desfasurare a acestui gen de manifestari. Mi se pare cel putin ciudat ca politia, garda de mediu si toti cei abilitati inchid ochii la aceste abuzuri si la incalcarea drepturilor omului. Este o discriminare fata de alte manifestari si organizatii, care nu beneficiaza de aceleasi favoruri ilegale. Cred ca petitia, bine argumentata, ar putea fi trimisa spre Comisia Europeana, pentru a obliga statul roman sa ia masuri impotriva administratiei clujene” (bogdan gheorghe).

⚫️ “Nu este posibil sa nu te poti plimba in parcul central din cauza segregarii din partea organizatorilor Untold. Pe deasupra decibelii sunt…unspokenly spooky!” (Noemi V).

⚫️ “poluare sonora” (Nagy Sorina).

⚫️ “Este un mare rahat! Clujenii trebuie sa sufere restrictii din cauza strazilor inchise si a parcului central, ca sa aiba drogatii unde se „distra”” (Bogdan Pop).

⚫️ “Nu mi se pare normal sa se blocheze tot traficul si sa fie galagie timp de trei zile incontinuu” (Georgiana Deak).

⚫️ “Orice festival din lumea asta se organizează în afara zonelor populate, din motivele prezentate mai sus. Nu cred că petiția va avea vreun rezultat dar merită încercat” (Matei Domnita).

⚫️ “Prea mare galagie, dezordine se face in oras!” (Asztalos Maria).

⚫️ “Este inadmisibil o asemenea poluare fonica si atata deranj ce cauzeaza acest festival!” (Erzsebet Balogh).

⚫️ “Semnez pentru ca locuiesc in centru, sufar direct de pe urma zgomotului si imbulzelii si stiu cum se aglomereaza zona inainte, in timpul si cum ramane zona dupa. Vegetatia din Parcul Mare sufera si ea.” (Hanna Meda Ionescu).

⚫️ “Nu este normal ca noaptea locatarii să nu aibă liniște. Sunt de acord doar cu festivalurile care se încheie la ora 23. La fel nu este normală îngrădirea Parcului Central, care este o ocupare abuzivă a spațiului public. Pădurea Hoia, Valea Gârbăului ar fi locații mult mai potrivite” (Levente Kovacs).

⚫️ “Festivalul e o rusine pentru omul linistit si un afront adus bunului simt, Boc parcul nu-i al tau!” (mihai farcas).

⚫️ “Am vazut cat de nociva e poluarea sonora. Sincer, sa tii in centrul unui oras un astfel de festival e o dovada de lipsa de civilizatie, prin lipsa de respect pentru oamenii care locuiesc acolo. Starea de fapt in care oamenilor nu le pasa de ceilalti e cea mai directa manifestare a unei societati primitive, agresive si intolerante. Organizarea in centru a unui festival zgomotos e echivalenta cu tupeul soferilor mitocani care blocheaza circulatia parcand pe liniile de tramvai pentru ca acolo au avut ei chef sa se opreasca. Nu e ceva ce ar trebui sa fie specific Clujului” (Calin Cosma).

⚫️ “acest festival deranjeaza odihna, liniștea locuitorilor clujului, ingradește libertatea copiilor de a ieși in parc, batjocoreste postul Adormirii Maicii Domnului in care se află ortodocșii” (Melean Claudiu).

⚫️ “Nu sunt de acord cu blocarea parcului cu asa multe zile in avans – evenimentul incepe abia joi si deja de marti nu mai ai dreptul sa circuli prin parc si in zona stadionului. Nu mi se pare normal. Oricum abia sunt spatii verzi in Cluj” (Cristina Botez).

⚫️ “In toate orasele europene din Occident, festivalurile de acest gen sunt pe platouri ingradite la periferia oraselor mari” (Bogdan Jucan).

⚫️ “Untold distruge linistea orasului. Nimic mai clar si mai simplu. 1. Face un aparent bine unei categorii (tineri ahtiati) si in realitate le face rau si acestora 2. Face rau categoriilor de oameni linstiti (varstnici, culti, bine informati, inteligenti)” (Liviu Deacu).

⚫️ “Următoarea ediție … în Răchițele!!!” (Radu Moldovan).

⚫️ “Așa cum alte festivaluri clujene precum Electric Castle sau MOX pot funcționa în afara orașului, noi, cetățeni în Cluj-Napoca și comunele limitrofe, susținem mutarea UNTOLD din centrul municipiului. Așa cum este organizat acum, festivalul îngrădește dreptul la oraș al locuitorilor și celor care muncesc aici, prin ocuparea abuzivă a spațiilor publice (parcuri și parcări), blocarea inutilă a circulației și poluarea sonoră, timp de mai multe zile” (Toni Toni).

⚫️ “Primaria Cluj a interzis odata organizarea de genul acesta de evenimente super-galagioase in Centrul orasului, apoi au revenit asupra deciziei si au dat unda verde la tot felul de evenimente PRIVATE, luand in mod abuziv din SPATIUL PUBLIC ! Acest lucru este ilegal si perfect nesanatos! Parcul Central nu mai are pic de iarba toata vara din cauza HAMACELOR, FESTIVALELOR, pamantul este plin de gunoaie, cioburi de sticla, plastic, metal! Despre zgomotul infernal nici nu mai are rost sa vorbim! Emil Boc, Clujul nu este al tau, Clujul nu este al unei persoane private, Clujul este al clujenilor! Lasati Parcul Central in pace, vrem sa ne bucuram de liniste si natura! Mutati Untold-ul Marca Inregistrata pe Federatia SHARE, Bogdan Buta AFARA DIN CLUJ!!!!” (Lehel-György Luka).

⚫️ “E normal ca un festival să se țină cât mai departe de aglomerația orașului. Tomorrowland se organizează mult în afara orașului” (Alexandru Cozmiuc).

⚫️ “ma deranjeaza „muzica” care urla pana la ora 3 dimineata” (LEVENTE LORINCZI).

⚫️ “Consider ca acest festival genereaza un nivel de poluare fonica inacceptabil pentru copiii spitalizati la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca. Este revoltator la cer!” (Adrian Irimia).

⚫️ “Acest festival nu își are rostul. Vreau să mă plimb prin parc liniștit fara a fi înconjurat de garduri, vreau sa circul liniștit cu masina și m-am saturat de aglomerația asta creata de tot felul de evenimente. Clujul a fost un oraș frumos care din păcate a ajuns la fel ca Bucureștiul. Multă gălăgie, tot felul de oameni obraznici și agresivi adunați aici tocmai datorita acestor evenimente de doi bani” (Tiberiu Zegrean).

⚫️ “Nu mi se pare normal ca un asemenea festival sa aiba loc in centrul orasului, atat de aproape de locuintele oamenilor si in plus nu mi se pare normal sa ingradeasca accesul la parc, care e un loc public, pentru desfasurarea unui eveniment privat” (Alina Maria Soporan).

⚫️ “Semnez pentru ca sunt clujean si vreau sa merg prin parcul mare cand vreau eu” (Robert Butyka).

⚫️ “Nu consider oportuna blocarea parcului central, in afara localitatii puteti organiza si woodstock daca doriti, si particip cu drag!” (Alexandru Bojan).

⚫️ “nu sunt de acord cu blocarea circulatiei si cu poluarea sonora” (Emilia Popa).

⚫️ “E blocat parcul central!” (Anonimul Gospodar).

⚫️ “Nu sunt de acord cu ingradirea accesului in Parcul Central si nici cu poluarea fonica (si nu numai), care are loc in plin centrul Clujului! Cu astfel de evenimente se distruge, incet dar sigur, acest frumos parc: se calca toata iarba in picioare, copacii sunt in permanenta supusi stresului de „hamacitul” asta interminabil, de cabluri, sarme, de schele si alte contructii ad-hoc. Ca sa nu mai vorbim de avifauna” (Catalin Aron).

⚫️ “Sunt spitalele de copii acolo ..si e crunt cand esti internat cu copilasul sau bebelusul si nu poti sa il linistesti muzica auzindu-se si prin pereti” (Micaciu Simona).

⚫️ “Organizarea Untord in oras incalca legea linistii publice. Legea Legea 61/1991 (r3) din 27/09/1991 pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice. Citeste mai mult: http://www.avocatura.com/ll582-legea-privind-tulburarea-linistii-publice.html#ixzz4obZnUgQI (articole) 25.tulburarea, fara drept, a linistii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigate sau larma; 26.tulburarea linistii locatarilor intre orele 22,00-8,00 si 13,00-14,00 de catre orice persoana prin producerea de zgomote, larma sau prin folosirea oricarui aparat, obiect ori instrument muzical la intensitate mare in localurile sau in sediile persoanelor juridice, in locuintele persoanelor fizice sau in oricare alt loc din imobile cu destinatia de locuinte ori situat in imediata vecinatate a acestora; 27.organizarea de petreceri cu caracter privat si utilizarea de aparatura muzicala la intensitate de natura a tulbura linistea locuitorilor, in corturi, alte amenajari sau in spatiu neacoperit, situate in perimetrul apropiat imobilelor cu destinatia de locuinte sau cu caracter social, in mediul urban; Primaria Cluj primeste bani de la o persoana juridica privata pentru a inchide ochii la incalcarea legii. Acest fapt se numeste coruptie (corupere a unor institutii de stat din partea unei firme private) si trebuie anchetat de catre DNA. Citeste mai mult: http://www.avocatura.com/ll582-legea-privind-tulburarea-linistii-publice.html#ixzz4obZeBlye” (Paul Cheptea).

⚫️ “E un abuz! Poluare fonica si intelectuala! Muzica era candva o arta, acum e un kitsch!” (stincel antoniu).

⚫️ “majoritatea nu trebuie sa se supuna minoritatii” (Vlad Bogdan).

⚫️ “Mi se pare ABSOLUT INADMISIBIL faptul ca este limitat accesul in Parcul Central, cat si in alte zone publice. Cum adica, vii tu privat sa imi inchizi mie accesul la un bun PUBLIC? Sa nu mai vorbim de circulatie blocata, poluare fonica, samd. Organizatorii festivalului, impreuna cu primaria, dau dovada de nesimtire si o totala lipsa de bun simt si respect fata de locuitorii Clujului. Efectiv ne incalcati drepturile!!!” (Anamaria Todor).

⚫️ “Sustin mutarea #Untold înafara orasului. Satul sa fiu tratat cu indiferenta de #umilboc” (Lucian iancu).

⚫️ “Spatiul public ingradit ilegal!” (Dan Bitman).

⚫️ “E bataie de joc la adresa oamenilor care locuiesc in zona Grigorescu, Plopilor. Se inchid vreme de 2 saptamani drumuri, nu mai circula autobuze, nu poti ajunge acasa din cauza traficului. Plus poluarea sonora” (Ecaterina Nastas).

⚫️ “sunt nemultumit ca pentru untold s-a inchis parcul central, sa-l mute la Hoia sau la Sf. Ioan” (murariu adrian).

⚫️ “pierd 3 nopti din viata mea” (gheorghe rednic).

⚫️ “Perioada Untold este un cosmar pentru noi (stam vis a vis de Arena). Nu este normal sa fim obligati sa plecam din propria casa de dragul unui eveniment” (Marta Guttmann).

⚫️ “Parcul Cetral al Clujului este proprietatea locuitorilor acestui oras! Parcul Central figureaza ca si monument istoric. Iar in momentul in care se declara un sit „monument istoric” prin aceasta se doreste de fapt protejarea acestuia si ar trebui aplicata legislatia aferenta, respectiv Legea 422/2001 actualizata. In cazul Parcului Central pe langa aceasta trebuie aplicata si legislatia de mediu referitoare la protejariea habitatelor naturale existente in arealul acestui parc, respectiv Legea nr. 49/2011. Insa onor conducere a orasului (si nu numai), cand e sa aleaga intre protectia naturii si a monumentelor istorice si respectiv un castig material va alege fara exceptie beneficiul pecuniar… Iar untold… trebuie sa fie un eveniment care sa scoata oamenii din oras si nu sa creeze supraaglomerari urbane doar de dragul unei afaceri cat mai profitabile… De exemplu arealul b-dul Muncii-CUG s-ar preta fara probleme pentru asa ceva. Iar zona respectiva nu se afla sub nici un regim de protectie si in caz de vreme nefavorabila se pot accesa marile hale abandonate ale acestei vechi platforme industriale…” (Rajka Géza).

⚫️ “Nu cred ca undeva in lumea civilizata un eveniment PRIVAT blocheaza un oras intreg macar O ORA, nu aproape trei saptamani! Nu cred ca undeva in lume o anumita entitate plateste pentru inchirierea unui stadion intreg pentru 24 de ore pretul platit de o amarata echipa de fotbal pentru 3-4 ore. Tot la noi, acum vreo trei-patru ani, a fost organizat un alt festival, Peninsula. Locatia aleasa a fost pe valea Garbaului, iar organizarea a fost de exceptie” (ioan costin).

⚫️ “Adunatura malefica pentru satanisti! In iad cu voi nu in Cluj Napoca!” (Gabriel Chereches).

⚫️ “Untold nu este un festival ci o serie de concerte si evenimente organizate in oras, care deranjeaza pe cei ce nu sunt adeptii muzicii respective. Festivalurile au o atmosfera aparte ce se datoreaza faptului ca participantii petrec timpul separat: dorm, mananca, fac cunostinte noi, etc. pe teritoriul festivalului. Nu se suprapune cu infrastructura centrului din oras. Asa tampenie numai la noi se poate. de ce nu duceti festivalul in Iris, zona industriala si mai incolo unde aveti spatiu destul? Acolo macar ati putea sa revitalizati zona, aveti spatiu destul, etc….” (Herédi Zsolt).

⚫️ “Locuiesc la 50 metri de Cj arena și-i haos total” (Flaviu Razvan Muresan).

⚫️ “Lipsa de respect pentru cei care lucrează si stau in zona” (Marcel Moldovan).

⚫️ “Untold atrage dupa sine blocarea circulației și poluarea sonoră e mare” (Szabó Dezső).

⚫️ “O clică de bo$$i au ajuns să facă ce vor ei, în ciuda cetățenilor, legilor și bunului simț” (Rareș Cosma).

⚫️ “Se produce foarte mare dezordine, agitatie, zgomot care conturba prea mult viata locuitorilor orasului. Locatia festivalului trebuie mutata in afara orasului!” (Virginia Niculescu).

⚫️ “Muzica Untold e imbecila, inculta, kitchioasa, blocheaza orasul, blocheaza parcul principal, polueaza fonic la extrem, polueaza fizic (mizerie, participanti dezbracati) si stimuleaza incultura” (DORIN JURJE).

⚫️ “Semnez pentru ca acest festival sa fie mutat in afara orasului. Nu mi se pare normal sa „trebuiasca” sa plecam noi Clujenii de acasa cand e acest festival si sa nu putem folosi 1 saptamana Parcul Central. Poluarea fonica e maxima toata noaptea. Cu cismeaua de apa de langa parculetul de copii ce au avut de au desfintat-o cu 1 sapt inainte? (e doar un exemplu). Multumesc!” (Rasteiu Claudia).

⚫️ “Va rog sa faceti ceva vis-a-vis de gunoaiele lasate in urma, vis-a-vis de galagia care se aude pana in colturile orasului (ma intreb oare cum supravietuiesc cei care locuiesc in zona), vis-a-vis de faptul ca este singurul parc intretinut si relativ mare din oras la care ni se interzice accesul timp de minim o saptamana, vis-a-vis de faptul ca pe strazile orasului umbla tot felul de ciudati si drogati in acea perioada, vis-a-vis de faptul ca ne sunt suspendate anumite linii ale transportului in comun iar restul nu fac fata la cata populatie vine, vis-a-vis de faptul ca sunt inchise artere principale ale clujului cu doua saptamani inainte si o saptamana dupa eveniment… Pur si simplu penibil.. Hai, aduceti si castelul electric aici in cluj!” (Andreica Cosmin).

⚫️ “Semnez pentru ca NU sunt de acord ca un festival privat, de orice anvergura sau succes, sa fie organizat in plin centrul orasului, limitand si ingradind accesul publicului larg in zone de interes ale orasului. De asemenea, acest festival genereaza dezordine, poluare sonora si mizerie in oras” (Zoltán Zsolt Víg).

⚫️ “Creeaza haos, cei care locuiesc in zona nu au un somn linistit timp de 4 zile. Chiar imi place acest festival, dar trebuie mutat!” (Eszter Balazs).

⚫️ “Deranjeaza un intreg cartier” (Suzana. Farkas).

⚫️ “Decongestionarea orasului ocupat abuziv, iar eu ca cetatean platitor de taxe sunt pus pe locul doi in spatele unor „turisti” si trebuie sa ocolesc pe rute alternative” (Bogdan Malinovschi).

⚫️ “Legea trebuie sa fie respectata, nu abrogata timp de 4 zile ca asa vor muschii unor prosti” (Lungu Victor Eugen Mihai).

⚫️ “Acest ”festival” nu este altceva decat o poluare fonica uriasa (cu impact daunator asupra sanatatii clujenilor), de neimaginat in orice tara din lume” (Valentin Mihali).

⚫️ “Hai sa incercam sa privim in esenta si sa vedem ce-i cu adevarat important intr-o societate sanatoasa. Nu-i posibil ca avantajele materiale sa troneze asupra a tot ce inseamna bunul simt” (Iulia Heresanu).

⚫️ “Ocuparea spațiilor publice, poluarea sonora. Ar trebui gasita o alta locatie pentru acest eveniment fain, ca sa nu enerveze atat de multi oameni, care majoritatea traiesc prin zona” (Mate Pentek).

⚫️ “sunt deranjat de restrictiile de circulatie si de zgomotul din oras pe perioada festivalului. am decis sa nu platesc impozitul local decat in ultima zi din an, ca sa nu se organizeze prostii pe banii mei” (Crisan Andrei).

⚫️ “Untold-ul creste pretul chiriilor chiar si cu 200%!” (Ela Radu).

⚫️ “Anormalitatea trece extremele bunului simt” (Tudor Racolta).

⚫️ “Cluj deserve more rock’n roll” (Szarvas Huba).

⚫️ “Nu sunt de acord cu acest festival!” (Corina Pirvu).

⚫️ “E prea multa aglomeratie si galagie” (Adina Pop).

⚫️ “o gasca de oameni influenti prin interpusi fac bani grei si blocheaza orasul, tipic tiganie!!!” (Antoniu Vlaicu).

⚫️ “Semnez ptr. ca stau langa stadion, nu pot sa dorm timp de patru zile, nu pot sa circul in zona doua saptamani… si stand in centru, platesc impozite mari” (Attila Szasz).

⚫️ “Nu pot dormi de poluarea fonica” (István Ferenc Demjen).

⚫️ “Muzica se aude pana in cartierul Gheorgheni, nu este normal sa deranjezi un oraș întreg cu un concert… O fi acest concert benefic pentru bugetul local, dar banii pentru bugetul local nu se fac pe disconfortul cetatenilor…” (Cristian R.).

⚫️ “E o idee buna mutarea festivalului” (Andreea Daraban).

⚫️ “Nu mi se pare corect ca un intreg oras sa nu se poata odihni timp de patru nopti din cauza ‘muzicii’ date la maxim la festivalul UNTOLD. Pentru mine este simplu: pe durata ‘festivalului’ plec din Cluj-Napoca dar ce fac bolnavii internati in spitalele si clinicile din oras?” (Ioan Petrescu).

⚫️ “Buna seara, doresc sa reclam Festivalul Untold intrucat locuiesc in cartierul Europa si nu pot sa dorm, sunt momente in care zgomotul este foarte ridicat, probabil este ridicat de catre tehnicienii de sunet pentru realizarea unor efecte din timpul spectacolului iar noi suntem treziti din somn desi ne asteapta o zi de munca. Va rog sa realizati masuratori ale zgomotului in toate zonele orasului intrucat le solicit oficial pe toata perioada celor 4 zile intrucat acesta este un abuz si voi actiona in instanta mai ales ca se desfasoara pe 4 zile continuu in conditiile in care societatile comerciale care desfasoara pe parcursul anului concerte sau nunti sunt limitate ca program orar. Este o totala incorectitudine. Separat de aceasta nu avem acces la diferite facilitati ale urbei pe aceasta perioada la care ar fi trebuit sa avem mai ales ca locuitori ai municipiului. Sa nu spun ca nu s-au luat masuri in directia circulatiei pentru noi ca locuitori si suntem sufocati oricum si fara acest festival, mai mult e plin de tot felul de soferi ce vin din toate orasele si riscul este foarte ridicat de accident. Va voi solicita despagubiri si voi merge inclusiv pana la Avocatul Poporului. Daca astfel ne tratati va spun clar ca ati gresit total ca dezvoltare. Astfel de festivaluri se tin in afara orasului. Oricum dati un exemplu prost si in fata copiilor pe care ii educati cu asa ceva in loc sa faceti festivaluri culturale, care ar trebui sa reflecte asupra numarului mare de intelectuali si informaticieni ai orasului. Voi efectua de asemenea si eu masuratori ale zgomotului, voi solicita specialisti in aceasta directie. Astept cat mai urgent un raspuns oficial, respectiv prezentarea masuratorilor dumneavoastra pentru a putea face o comparatie intre masuratori” (Ioan Valentin Sita).

⚫️ “Zgomotul e groaznic la 5 dimineata…” (Stephen Ianno).

⚫️ “Semnez pentru ca nu se poate dormi deloc. Locuiesc departe de centru insa se aude muzica foarte tare. Suntem terorizati si eu si familia si copilul!” (Ana Ianno).

⚫️ “Untold eate o insulta adusa linistii orasului dar si spațiului public din Cluj-Napoca” (Ioan Chiselita).

⚫️ “Pe langa faptul ca este exterm de deranjant, a si fost autorizat netinandu-se seama de nici o lege si nici de opinia celor care sunt cei mai afectati de acest eveniment” (Zoltan Varga).

⚫️ “Sunt total pro acestui festival, dar sa il faci in centrul orasului ignorand batranii si copiii care locuiesc in apropiere este lipsa de respect pentru platitorii de taxe ai orasului. Daca primaria ar avea de castigat milioane de euro si din acei bani ar face parcari si ar moderniza drumuri ar fi alta discutie, dar nu e deloc asa. Si nu, nu e vorba de oameni din evul mediu, nu am vazut o asemenea petitie la EC, deci daca ar fi scos in afara orasului lumea nu ar avea o problema cu Untold. Joi noapte la 12 si la 2 artificiile bubuiau si trezeau copii. Trist!!” (Teodora Fernea).

⚫️ “Adrenalina, alcool, droguri si bani facuti pe indobitocirea si manipularea maselor. Foarte bine! Fiecare e liber sa aleaga! Dar nu calcand in picioare un drept comun al cetatenilor si asumat prin plata impozitelor si taxelor locale ce consimt plimbarea, accesul si confortul oamenilor din zona parcului central si nu numai. Discriminare de dragul banilor? Probabil va plati primaria toate efectele acestui deranj public! Ati trecut prin parc sa simtiti mirosul pestilential al distractiei si fecalele fanilor? Model de civilizatie si urbanitate! Sa fie mutat in afara Clujului pentru ca atitudinea edililor este inadmisibila!!! In rest sa curga reclamatiile! Macar atat putem face” (Cristi Vasile).

⚫️ “Intr-o lume civilizata, nu s-ar putea organiza un astfel de festival in mijlocul orasului” (Voicu Hodrea).

⚫️ “In tarile civilizate asemenea festivaluri se tin in afara oraselor, primaria Clujului desconsidera, umileste locuitorii sai permanent prin asemenea festvaluri, asfaltari inutile de trotuare cu dale de piatra, clare indicii ale coruptiei din primarie” (Tiberiu Orban).

⚫️ “Un oras intreg deranjat pentru nimic. Circulatia mijloacelor de transport data peste cap, zgomot, mizerie (toata zona centrala arata ca un imens tomberon), oameni parca drogati dimineata de dimineata perindandu-se de ici colo si urland” (Adam Vas).

⚫️ “Pentru ca, poate, macar de ochii lumii, primul ministru nu va fi partas la incalcarea drepturilor constitutionale, cum ar fi cel la odihna, al cetatenilor. Tulburarea linistii publice, ocrotita de autoritati, produce efecte chiar si la 8 km de locul generarii. Dar aceste autoritati sunt platite din taxele luate cetatenilor cinstiti care merg la munca ziua, nu la furat ca si organizatorii mana in mana cu primarul. Pentru ca politia si jandarmii ii platim sa ne apere de talharii non-bugetari, nu ca sa faca paza la evenimente private care incalca legea. Aceasta nu este o manifestatie publica, este un eveniment privat. In caz ca aude vreun procuror anticoruptie, desi la Cluj sunt cu totii surzi” (M M).

⚫️ “- zgomot peste nivelul admis in timpul noaptii din cauza focului de artificii aproape continuu si din cauza circulatiei elicopterelor – restrictia circulatiei masinilor si a mijloacelor de transport in comun pe unele cai importante ale Clujului” (Martin Kaucsar).

⚫️ “Pls stop” (Lefter Erika).

⚫️ “E inacceptabil sa fie restrictionat accesul in singurul parc al orasului, sa fie restrictionat traficul din zona respectiva si cel mai deranjant si absolut inacceptabil sa se perturbe linistea oamenilor pana la o distanta de 2km, niciunde in lumea civilizata nu se intampla asa ceva!!!” (Adrian Bob).

⚫️ “sustin mutarea festivalului la periferia orasului” (Matyas Noemi Maria).

⚫️ “Sunetul e foarte deranjant, pentru ca circulația este distrusă pe perioada evenimentului și pentru ca parcul are alte destinații, nu distrugerea lui” (Camelia Popa).

⚫️ “Semnez pentru ca perturba liniștea publica, pentru ca e maxima destrăbălare, pentru ca nu poți circula prin zona de câți drogați și betivi sunt… Si pentru ca e inuman ce se petrece in cadrul acestui festival” (Danut Popa).

⚫️ “Semnez pt ca nu e normal ca un oras intreg sa suporte taraboiul acesta de seara pana dimineata. Poluarea fonica este semnificativa si deranjanta ceea ce nu ar trebui acceptat in cadrul unui oras. Nu au decat sa se desfasoare in afara Clujului” (manuela benea).

⚫️ “POLUARE FONICA, INGRADIRE SPATIU PUBLIC, PILE” (Anca ioana Chis).

⚫️ “Concerte in aer liber in centrul orașului pana la ora 00-01 sunt acceptabile, dar gălăgie pana la ora 05 dimineața e prea mult, mai ales in timpul săptămânii!” (Mădă Hruban).

⚫️ “Nu e normal sa pui un oras intreg pe tava unor privati, in detrimentul platitorilor de taxe. Asa un eveniment nu are ce cauta in centru” (Paul Iancu).

⚫️ “Semnez pentru ca nu sunt de acord cu tulburarea orelor de liniste (intre orele 24-05!!) prin decolari/aterizari intermitente de helicoptere, pocnituri de artificii intercalate, care se repeta dupa fiecare piesa si dupa ora 02-04 in zori!! Zgomotul produs de concertele tinute la Arena sunt tolerabile cu putina bunavointa…” (Emese Elena Kaucsar).

⚫️ “Doresc mutarea festivalului UNTOLD in afara Clujului” (Giura Ana maria).

⚫️ “Nu se poate dormi noaptea in oras pe perioada festivalului, din cauza zgomotului. Precizez ca locuiesc in Gheorgheni (zona politiei rutiere)” (Morar Adrian).

⚫️ “Semnez pentru ca orasul se supra-aglomereaza si se transforma in groapa de gunoi” (Adrian Schiopu).

⚫️ “Mergeti ‘ntre sthyni” (Flavius Eusebio Jula).

⚫️ “Ma deranjeaza zgomotul!” (Zoltan Torok).

⚫️ “E bataie de joc. Festivalul trebuie sa continuie dar nu in interiorul orasului” (Sabadis Viorel).

⚫️ “Doresc mutarea UNTOLD in afara orasului” (Sfichi Manuela).

⚫️ “Ma deranjeaza sa nu pot dormi noaptea din cauza zgomotului (muzicii), sa nu am acces in parcul central doar contra-cost, sa stau blocat in trafic, pierzand o groaza de timp, sa asist la acest act de nepotism, cand o companie privata beneficiaza de un sprijin atat de substantial din partea autoritatilor ignorand regulile de buna convietuire etc.” (Attila Székely-Benczédi).

⚫️ “Desfasurarea acestui festival in centrul orasului, in zone locuite si in imediata proximitate a spitalelor este un abuz al autoritatilor fata de locuitorii Clujului: exclusivitatea zonelor, decibelii deasupra tuturor normelor si artificii cu zgomot de artilerie grea in plina noapte – cum isi permite Primaria Clujului sa autorizeze si incurajeze asa ceva? Banii incasati pina acum ar fi bine sa fie redirijati spre amenajarea unei zone de agrement pt asemenea „orori” in afara orasului, cu asigurarea transportului s.a. Exista suficiente zone nelocuite in jur. Nu exista in state civilizate asa o politica „turistica” indreptata impotriva locuitorilor!!!” (liana pop).

⚫️ “urasc circulatia din centru si galagia, sunt 100 ha goale in poligonul din faget care stau degeaba si nu deranjeaza pe nimeni acolo” (Iliescu Calin Gheorghe).

⚫️ “Are dreptate autorul petitiei. Este nesimtire publica” (Emanuel Tudic).

⚫️ “Semnez pentru ca nu sunt de acord cu festivalul Untold” (Iudita Cristea).

⚫️ “Ma deranjeaza totul!” (Marius Costea).

⚫️ “Balcanism zgomotos de prost gust” (Gabor Hegedus).

⚫️ “Pentru ca: -se inchid locatii publice pentru un eveniment privat!!! de ex. Parcul Central. -orasul devine si mai aglomerat -muzica perturbeaza linistea publica -se deviaza linii de transport in comun” (Alpar-Istvan Horvath-Szaba).

⚫️ “Sa nu fie inchis parcul pentru locuitori, sa fie accesibil” (Csengele Babos).

⚫️ “Acest festival creaza haos si deranjeaza linistea publica in mod continuat!” (Damian Ghitulescu).

⚫️ “Nu consider normal sa conturbi o mare parte din oras cu acest zgomot infernal…timp de cateva nopti…” (Rodica Socaciu).

⚫️ “Nu in centrul orasului trebuie organizate astfel de festivaluri. Si nu de dupa masa pana dimineata, cand oamenii nu au cand sa se odihneasca. Sunt multi oameni batrani, bolnavi, copii mici sau oameni care sunt dupa o zi de lucru obositoare. E zgomot tot timpul, aglomeratie, se lasa mizerie peste tot in zona parcului central. Daca in cartiere sunt ore de liniste, aici de ce se permit patru zile si nopti cu zgomot imens. Nu poti sa iesi afara in aceasta zona, sa plimbi cainele sau sa folosesti terenul de joaca. Clujul e plin de huligani, care beau si se drogheaza. Afara cu ei si cu tot festivalul din Cluj !!! Si sa nu vorbim de focul de artificii si elicoptere care iarasi provoaca zgomot. De ce trebuie focuri de artificii una dupa alta, noaptea???? Sper din tot sufletul sa nu se organizeze in oras acest festival sau alt festival de genul. Clujul nu are nevoie de asta!” (Csilla Kozma).

⚫️ “Nu sunt de acord cu abuzul fonic asupra spitalelor. Nu sunt de acord cu ocuparea parcului de către firme private” (David Pîrvu).

⚫️ “F. mare zgomot noaptea pentru cei care muncesc si nu se pot odihni” (Alina L).

⚫️ “Nu mi se pare normal ca acest eveniment privat sa fie organizat din taxele si impozitele locale, sa beneficieze de servicii publice gratuit (politie, jandarmerie, pompieri care fac ture suplimentare pt a acoperi festivalul)” (Eugenia Muresan).

⚫️ “Semnez ca UNTOLD sa fie in afara orașului, sau sa închirieze pe bani multi, parcul, străzi si stadionul” (Pirvu Ovidiu).

⚫️ “Oraşul este distrus de acest festival” (Katalin Nagy).

⚫️ “DERANJEAZA” (Zoltan Nagy).

⚫️ “Semnez pentru mutarea Untold din orașul Cluj-Napoca” (Adrian Lucian Dansorean).

⚫️ “NU sunt de acord cu festivalul tinut in mijlocul orasului, deranjand oamenii timp de 4 zile (+ cateva saptamani inainte si dupa). Acest gen de festival se tine in padure. Succes” (szabo peter).

⚫️ “Deranjeaza din toate punctele de vedere. Locuiesc in Făget și aud noaptea! Cum se simt copiii bolnavi de la spitalul de pediatrie? Semnez impotriva mizeriei si agresivității acestor petrecăreți și semnez pentru accesul 365 de zile în parcul clujenilor!” (Adrian Marginean).

⚫️ “Nu e OK acest festival in centru. Zgomotul e mai deranjant ca la alte evenimente, in plus, dureaza pana dimineata si majoritatea spitalelor sunt in apropiere” (Ünige Csuszner-Pöllnitz).

⚫️ “Semnez pentru ca prea multa poluare fonica plus trafic infernal!” (Anamaria Coc).

⚫️ “Semnez pentru ca nu imi place situatia creata din cauza Untold, in orasul nostru: restrictiile de circulatie, aglomeratia si agitatia cauzate, galagia in cele 4 nopti de festival, care deranjeaza nu doar Centrul Clujului ci si cartierele din jur” (Mihaela Calinciuc).

⚫️ “Mi se pare inacceptabil sa nu fie luat in considerare ca e foarte zgomotos” (Kinga Kostyak).

⚫️ “Nu mai suport zgomotul produs de acest festival. 4 zile noi nu dormim:(. NU E CORECT” (Babos VIOLETA).

⚫️ “Prea mult zgomot..nopti nedormite..bataie de joc” (florin rodina).

⚫️ “Semnez pentru ca Romania este o tara crestina si astfel de festivaluri de origine vestica nu sunt in concordanta cu crezul si conduita moral crestina” (Liana Suciu).

⚫️ “Este inacceptabil sa te trezești din somn noaptea la ora 2.11 minute in bubuiturile artificiilor si zgomotul motoarelor de elicoptere care zboară la mică altitudine!!!!!!!!!! Așa s-a intimplat acum, in noaptea de vineri spre simbata (4 spre 5 august); noaptea trecută (3-4) au fost 3 ture, ultima in jurul orei 1!!!!!!!!!! Menționez ca locuiesc la aproximativ 2 – 2,5 km de Cluj Arena. Dar cei care au domiciliul mai aproape????????? DEȘTEPTAREA, CLUJENI! Copilași, adulti….nu contează….oameni in vârsta, oameni bolnavi…in doua cuvinte OAMENI NORMALI, care vor sa doarmă. Închideți geamurile (e frig afara – sint doar 20* C. la ora 2 noaptea…)! Se aud si așa bubuiturile artificiilor si șoapta cristalina a basilor din boxe? Asta este. Nu va convine? Mutați-va in afara orașului pentru 5 zile. GATAAAA. PRIMIȚI CU UNTOLDUL? NU??? BA DA, o sa primiți, ca așa vreau EU. EU si cu votanții MEI. P.S. Menționez ca nu sint împotriva desfășurării acestui festival. Doresc si susțin doar SCHIMBAREA LOCATIEI IN AFARA ORASULUI!” (Ciprian Coracu).

⚫️ “Este oribil acest festival!!!!” (Andrei Biliga).

⚫️ “Din cauza zgomotului pe intreaga durata a mai multor nopti, pana la orele diminetii cand finalul este marcat de artificii, si a vibratiilor simtite pe o distanta de multi km. Sunt sigur ca succesul festivalului nu depinde de locatia actuala!” (Ovidiu S.).

⚫️ “În fiecare noapte se aude muzica , nu se poate dormi” (Maria Rus).

⚫️ “Consider ca e abuz sa nu poti dormi 4 seri (si dimineti) la rand. Cineva gasea o solutie „inteligenta”: sa ne sincronizam concediul cu Untold, sa plecam din oras. Serios?!… Untoldul e unul singur, iar noi, cei deranjati, suntem fix cei care nu participa. Do the math, domnule Boc!” (Louise Tanasa).

⚫️ “Dreptul lor la distractie incalca dreptul meu la odihna si sanatate. Untoldul in mijlocul orasului e ilegal. Nu pot sa inteleg cum asa ceva functioneaza si toti cei care ar trebui sa protejeze legea inchid ochii. E ca si cum vecinul ar pune boxele la maxim 4 nopti si el, impreuna cu politia pe care o chem, mi-ar spune sa ma mut aceste 4 zile la tara ca el are chef de distractie. Renuntati cel putin la elicopterul ala. Chiar daca reusesc cumva sa adorm, cu geamurile inchise pe cod rosu de canicula si cu dopuri profesionale in urechi, din jumatate in jumatate de ora ma trezeste elicopterul ala. Cineva ar trebui noaptea sa mearga la domnul boc in faget cu o drujba sau o mobra si sa le porneasca din cand in cand, ca sa vada si el cum e” (Anamaria Cornea).

⚫️ “Consider ca nu este locul pentru o astfel de intamplare in interiorul unui oras, deranjand orasul si provocand profund disconfort locuitorilor. Chiar daca un singur cetatean este deranjat, lucrurile trebuie indreptate intrucat si acela este platitor de impozite si are dreptul la confort, liniste si tot ce inseamna civilizatie. Nicaieri in lume unde se organizeaza astfel de adunari, nu isi permite nimeni sa deranjeze locuitorii! Nu blocarea accesului in parc este marele deranj ci poluarea de toate tipurile, in special fonica” (Mirisan Nicolae).

⚫️ “Ma deranjează” (Lucaci Raluca).

⚫️ “Semnez pentru mutarea festivalului in afara clujului!” (Al-kouz Daniela).

⚫️ “Semnez pentru toate cele mentionate in petitie” (Catuna Natanael).

⚫️ “zgomot infernal toata noaptea pina la 8 dimineata! murdarie si aglomeratie. E bine macar ca se poate dormi in timpul serviciului…” (Andrea Barsanti).

⚫️ “Imi place Untold, imi place ideea de … Dar sunt pentru alta locatie , NU in centrul Orasului in care platesc Taxe si Impozite” (SORIN ADRIAN GABOR).

⚫️ “Semnez pentru ca e aberant sa nu poți sa dormi 4-5 zile din cauza unui festival” (Remus Marusciac).

⚫️ “Ma deranjeaza faptul ca tot centrul este blocat, trafic, parcari, parcul este inchis si nu se poate circula. Este ocupare abuziva a spatiului public pentru interese de profit financiar. Ma deranjeaza zgomotul noaptea. Nu se poate dormi. Asa un festival de dimensiuni nu se organizeaza in centrul orasului, unde oamenii lucreaza si locuiesc” (Istvan David).

⚫️ “Refuz ca banii ce îmi sunt trasi pentru taxe sa fie folositi în scop abuziv, in timp ce imi sunt luate drepturile de a folosi spatiile public pentru care am cotizat!! În plus, primăria si partidele politice la putere oferă ilegal dreptul de folosință al spatiilor publice către „prieteni ai partidului” în timp ce alti organizatori se lupta sa creeze ceva genuin exclusiv prin donatii si sponsorizări. Totul e o mafie si o spălare de bani!” (Alexandra Rat).

⚫️ “devine prea mult si prea greu. nu-mi fac iluzii legate de aceasta petitie. sper mai degraba sa constituie un semnal de alarma pentru edili si pentru organizatori. ca, pana la urma, conteaza si locuitorii, nu doar spectatorii” (Laura Trestian).

⚫️ “Semnez aceasta petitie deoarece evidenta faptelor o impune; balci in mijlocul orasului” (Eugen Gubandru).

⚫️ “Doresc mutarea lui in afara clujului datorita zgomotului care creaza disconfort mai ales daca se intinde pe toata perioada noptii timp de 4 nopti. Sa nu uitam ca vizavi este un spital si urgenta, sa nu uitam elicopterul care survoleaza noaptea orasul (normal pentru siguranta noastra) care produce zgomot mai ales ca la 30 grade noaptea nu poti dormi cu geamul inchis, sa nu uitam artificiile care incep exact cand ai apucat sa adormi dupa ce ai scapat de elicopter. NU ma deranjeaza aglomeratia din zona, hai sa fim seriosi fata de alte zile inca se circula lejer. NU ma deranjeaza faptul ca se acica iarba, hai sa fim realisti pana acum s-a intamplat ceva? La cate evenimente au fost in parcul mare acesta nu mai conteaza. NU ma deranjeaza ca parcul este inchis, hai sa nu mai facem din tantar armasar… de cate ori ati fost in parc 4 zile la rand, iar cand s-a reamenajat parcul acum 3 ani nici nu se putea intra. Semnez acesta petitie doar pentru zgomotul pe care il produce restul este doar liniste. Mi se pare absurd ca celelalte evenimente care au loc in cluj pe parcursul anului sa se incheie la ora 22.00-23.00 seara sa nu deranjeze locuitorii zonelor adiacente, dar acestui festival i se permite orice. Pentru 100.000 de participanti la festival calcam in picioare 300.000 de locuitori ai orasului” (Lucian Rotaru).

⚫️ “Pentru ca este un abuz” (George Sfetcu).

⚫️ “Pentru ca avem un primar escroc de calibru si isi bate joc de noi” (Adrian Sasu).

⚫️ “semnez aceasta petitie nu pentru ca m-ar deranja foarte tare muzica, ci pentru ca este a doua editie cind in jumatate de grigorescu miroase a fecale umane de la cutiile alea infecte numite toalete ecologice (ce-o fi ecologic la niste focare de infectie nu pot sa-mi dau seama), de fiecare data cind bate vintul dinspre somes inspre taietura turcului. si cum asta se intimpla de cel putin 4-5 ori pe zi, deja este ingretosator si ingrijorator pentru sanatatea celor care locuiesc in zona expusa din cartierul grigorescu” (Anca Muresan).

⚫️ “Mi se blocheaza accesul in centrul orasului, iar traficul este ingreunat” (Gherasim Aron).

⚫️ “Este zgomot peste limita legala si noaptea” (Éva Emese Végh).

⚫️ “Semnez pentru ca nu sunt de acord cu organizarea evenimentului pe spatiu public cu castiguri particulare, fara alte beneficii pentru locuitorii din zona festivalului. Era de bun augur ca si ei sa fie intrebati, sau sa li se acorde despagubiri pentru deranjul fonic si social. Sub NICI O FORMA NU ESTE ACCEPTAT raspunsul de prost gust al primarului referitor la petitia pentru locatia untold” (Levente Gyori).

⚫️ “Semnez pentru gasirea altei locatii pentru festivalul Untold si a altor evenimente, locatii in care sa nu fie ingradit accesul la spatiul public si sa nu creeze disconfort de nici un fel” (Laura Varga).

⚫️ “Produce perturbatii in oras. Sa fie mutat in afara (Capus, Rachitele etc.)” (Dorel Chis).

⚫️ “Nu sunt impotriva desfasurarii acestui festival, dar sustin mutarea acestuia in alta locatie, avand urmatoarele argumente: 1/ Mi se pare absurd sa fiu obligat sa ascult muzica altora pana dimineata iar autoritatile sa asiste in mod pasiv!! Daca as fi dat muzica tare noaptea si as fi deranjat vecinii, sigur as fi fost amendat de politie… 2/ E anormal, foarte deranjant si abuziv faptul ca atat eu cat si alti clujeni sa ne trezim in toiul noptii dupa ora 2 in fiecare an din cauza zgomotului (basi si focuri de artificii cu preponderenta), care la o departare de aproximativ 2 KM de stadion se aud foarte tare si cu geamul inchis. 3/ Exista cetateni care lucreaza in weekend si dreptul lor la odihna e incalcat. In plus, in zona sunt multe spitale iar atata zgomot nu e de bun augur pentru bolnavi. 4/ Nu sunt de acord cu restrictionarea accesului in Parcul central pentru non-participantii la festival. Ii un abuz aceasta ocupare a spatiului public. 5/ Nu inteleg de ce muzica nu poate inceta de la ora 0:00, sau de la alta ora de exemplu. Multor festivaluri li se impune o limita de timp in care sa deranjeze localnicii. Sper ca primarul nostru sa evalueze mai bine dezavantajele desfasurarii Untold in centrul orasului pana dimineata, asta daca e capabil s-o faca” (Sergiu Tarța).

⚫️ “Trebuie o lege pentru nivelul maxim de zgomot la un festival – masurat in tot spectrul infra pana la ultrasunete 0Hz-50KhZ la diferite distante de la eveniment. In stadion e ok daca exista o lege asupra poluarii sonore urbane si exista monitorizare si amenzi, dar ar fi si mai bine in afara orasului. Avem un centru istoric care trebuie protejat” (Andras Libal).

⚫️ “Semnez pentru firesc” (Ale R.).

⚫️ “Semnez pentru ca sunt de parere ca festivalele ar trebui sa scoata oamenii din zona lor de comfort, sa ii duca undeva frumos in aer liber, nu sa ii bage gramada intr-un oras ingradit” (Alexandru Ioan Morea).

⚫️ “ Sa nu mai incurce circulatia in oras” (Aurel Cristian Sîrbu).

⚫️ “vreau sa dorm noaptea linistita” (sztojka gizella).

⚫️ “1. Muzica la Untold nu are limita de intensitate, deci incalca o lege care ne protejeaza de poluarea sonora 2. Festivalul e in centrul orasului, fapt care perturba viata naturala a orasului 3. E a treia noapte cind muzica imi face bum bum in cap si nu pot dormi 4. Undele sonore pun in pericol viata pacientilor din spitale, in cel mai nevinovat caz ii deranjeaza 5. Undele sonore pun in pericol cladirile vechi ale orasului 6. consider ca asupra mea este facut un abuz sonor – nimeni nu are dreptul sa ma oblige sa ascult noapte de naopte o muzica ce imi displace 7. festivalul distruge parcul orasului. Deci, categoric, acest festival trebuie exclus din oras” (Marta Petreu Vartic).

⚫️ “untold atrage oameni foarte violenti la betie si nu avem nevoie de asa ceva in acest oras” (loredana oana).

⚫️ “Se ingradesc drepturile cetatenesti pt avantaje private. Nicaieri in lume nu se tin concerte in centrul unui oras de cateva sute de mii de locuitori. Ce zic cei suferinzi care sunt internati in spitalul de pediatrie de pe Motilor?” (Alexander Kis).

⚫️ “Galagia e infernala. Locuiesc in Buna Ziua si de aici se aude perfect. Imi inchipui ce rabda cei din imediata vecinatate a stadionului!” (Silviu Popa).

⚫️ “Locuiesc in Cluj, platesc taxe si impozite in Cluj si doresc sa pot beneficia de facilitatile publice si in perioada festivalului. In plus ma deranjeaza enorm zgomotul in timpul noptii” (Monica Felecan).

⚫️ “Poluare sonora” (Florin Marchis).

⚫️ “Nu am acces cu copiii în parcul central pe timp de weekend când e canicula afara, pt că de 2 zile mă extermina elicopterul untold la 23 noaptea, etc” (Alina David).

⚫️ “Ma deranjeaza zgomotele produse de muzica in timpul noptii” (Anca Caprar).

⚫️ “Locuim foarte aproape de parcul central; este anormal 4 nopți sa nu poți dormi, fără sa poți schimba cauza. Nu poți obliga toți oamenii care stau in jurul locației festivalului sa plece in concediu in perioada asta, sa închizi circulația și sa interzici accesul in parcul public! Minunat festival, dar schimbați-i naibii locația! Tărăboiul începe pe la 11-12 și se încheie la 6-8 dimineața a doua zi, și durează 4 nopți, asta dacă unii se întreabă de ce nu s-a plâns lumea la concerte și alte paranghelii de genul, care macar se încheie la miezul nopții. Penibil, primăria Cluj!” (Florina Filip-Florian).

⚫️ “Am locuit in perioada Untold in vecinatatea locului de desfasurare a festivalului si o consider o experienta neplacuta. E greu sa te poti odihni 4 zile la rand in zgomotul acela infernal, sunt sigur ca decibelii depasesc cu mult limitele legale. Nu cred ca nimeni, cu atat mai putin Primaria, nu poate obliga locuitorii la astfel de zgomot cateva zile la rand. Nu vreau sa ma gandesc la persoanele cu probleme de sanatate ce locuiesc in imediata vecinatate cum au trecut peste cele 4 zile. Inteleg ca municipalitatea castiga, dar locuitorii din zona sunt sacrificati? Cine decide pentru ei?” (Cosmin Obogeanu).

⚫️ “Maxim pana la 2-3 dimineata ar trebui sa tine. ii tine in tarc acolo pana la 8. Unii mai si lucreaza si au nevoie de somn” (Nicolaescu Adrian).

⚫️ “Este o gălăgie infernală, nu se poate dormi nopțile” (Vasiu Emil).

⚫️ “Clujenii nu sunt obligati sa suporte aceasta tiganie ca sa faca niste privati profituri imense pe spatele cetatenilor normali ai Clujului” (Emil Pop).

⚫️ “Ne-am saturat de drogatii care se comporta ca hoardele barbare” (Cristurean Magdalena).

⚫️ “E un nivel mare de zgomot. Prea putini clujeni agreaza aceasta muzica” (Monica Stefu).

⚫️ “In Cheile Baciului! Ceva de genul strand Weekend ca si la Tg. Mures cu festival” (JOZSEF ISTVAN BAGA).

⚫️ “Supraîncărca un oraș și așa aglomerat, cu o infrastructura precară. Blochează ilegal domeniul public, poluează fonic peste limitele admise” (Bogdan Mitisor).

⚫️ “Nu e normal ca festivalurile dupa care a fost acesta inspirat sa se termine la ore decente fiind respectati riveranii, iar aici sa isi bata joc de noi nopti intregi. Daca vor sa il tina in oras atunci sa se limiteze pana la 12-1 noaptea, iar daca vor in continuare muzica pana dimineata n-au decat sa il scoata din oras” (Roxana Dragoste).

⚫️ “ma deranjeaza foarte mult” (Ferenc Makkay).

⚫️ “vreau să dorm noaptea” (Reka Csuros).

⚫️ “Desi stau in manastur, am fost trezita in fiecare noapte pe artificii. Concertul afrojack se auzea clar de la mine din camera… iar de elicopter sa nu mai zicem…” (Annabella Szekely).

⚫️ “Zgomotul este infernal” (Kinga Kerekes).

⚫️ “Este o lipsa de respect fata de cetățenii ce locuiesc în Cluj în zonele limitrofe sa suporte 4 zile decibelii festivalului” (Daniela Baraian).

⚫️ “Sunt deranjata de zgomotul care vine de la festival. Locuiesc departe de parcul central (zorilor) însă au fost nopți în care nu am putut dormi din cauza zgomotului continuu” (Claudia Melania Tomoiaga).

⚫️ “Semnez pentru ca participarea la festival ar trebui sa fie optionala… asemenea festivaluri nu se tin in zone unde 95% din cladirile din jur sunt practic locuinte personale ale clujenilor si nu se tine cont de dreptul de a avea macar noaptea liniste. Nemaivorbind de zilele de canicula unde parcul central si lacul, spatii publice, sunt blocate mai mult de o saptamana” (Apai Emese).

⚫️ “nu este normal sa nu se respecte legea zgomotului de noapte” (Patrice CHARTIN).

⚫️ “Nu mi se pare corect ca un întreg oraş să nu se poată odihni timp de patru nopţi din cauza «muzicii» date la maxim la festivalul Untold” (Liviu Andrei Geafir).

⚫️ “Mă deranjează îngrozitor zgomotul și limitarea libertății mele. Omul moare de lipsa somnului mai repede, decât de sete. Deci Untold e mai rău pentru riverani decât dacă s-ar lua apa pe o săptămână. Participanții Untold probabil n-ar lovi niciodată un copil mic sau nou născut, dar n-au nicio problemă să le strice sistemul nervos sau ciclul de somn fragil al copiilor riverani. Și somnul face parte din drepturile de bază al omului. Dacă se ia acest drept de către autorități, atunci e dictatură. Încă n-a dat nimeni în judecată Untold-ul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului?” (Tekla Demeter-Vincze).

⚫️ “Semnez prezenta petitie pentru ca desi locuiesc in zona Blv. N Titulescu, ma deranjeaza mult zgomotul produs de festival” (Tokes Ileana).

⚫️ “Mai bine tac la cat nesomn am bagat zilele astea” (Adrian Hogiu).

⚫️ “Ma deranjează extrem de mult tot răul determinat de astfel de manifestări. Va mulțumesc ca ați luat atitudine!!!” (Maria Precup).

⚫️ “Cred ca e anormal ca accesul in Parcul Central sa fie restrictionat, acesta este un bun public” (Ionel Daniel).

⚫️ “Este revoltator sa faci „festivaluri” impotriva localnicilor !” (Balázs László).

⚫️ “M-am saturat de mizeria ladata in urma, de zgomot si de acapararea centrului orasului” (Rus Gheorghe).

⚫️ “Semnez petitia, pentru ca nu sunt de acord cu poluarea fonica agresiva ce produce Untold, cu inchiderea Parcului Central pentru o saptamana si supraaglomerarea centrului. Nu sunt de acord ca cetatenii orasului sa fie nevoiti sa plece din oras, pentru ca acesta devine insuportabil pe timpul festivalului. Cred ca un festival privat de nivelul asta ar trebui mutat in afara orasului, fara sa streseze jumatatea orasului in timp de 4-7 zile” (Hugó Zöld).

⚫️ “E o prostie să faci un asemenea festival în centrul orașului, să blochezi străzi și parcuri, să suni la 112 și să nu fie disponibile ambulanțe sau personal pentru urgențe, să suni un taxi și să ajungă într-o oră, și multe altele” (Raul Pop).

⚫️ “Dincolo de avantajele financiare si de imagine pentru municipalitate, precum si dincolo de entuziasmul participantilor la acest festival, trebuie sa se tina cont de marele numar de localnici care suporta un pachet intreg de neplaceri: zgomotul dincolo de limitele suportabile timp de 4 nopti, circulatia deviata si restrictionata, lipsa de consideratie pentru spitalele din apropiere, ca sa mentionez doar citeva. Este momentul sa se tina cont de o limita de decibeli care sa nu dauneze nici participantilor si nici localnicilor. In Romania asa ceva nu exista nici daca mergi la o nunta sau banchet. Cine ne raspunde daca exista o lege in acest sens??? Deci da, festivalul Untold trebuie relocat in afara zonei locuite!” (Monica Lucia).

⚫️ “Este total nefiresc ca legile sa fie respectate de unii CONDUCATORI, doar cand doresc ei” (Iuliu Alfred Varga).

⚫️ “sa-l multe pe islaz la pascut” (viorel junca).

⚫️ “Bebelușul meu de 3 luni nu a putut sa doarmă 4 nopți din cauza zgomotului infernal! Ce era sa facem? Sa mergem 4 nopți sa dormim la hotel în alt oraș pentru ca cineva a hotărât în numele unui oraș întreg ca nu e deranjant să asculți bass-ul patru zile?!” (Diana Crăciun).

⚫️ “zgomotul este insuportabil, nimeni nu se gindeste la spitale, oameni batrini si bolnavi” (Maria Lehner).

⚫️ “sunt nascuta in Cluj in anul 1962. Iubesc acest oras. Acum nu inteleg acest haos. Orasul este al cetatenilor. Cetatenii nu sunt ai Untoldului domnule primar!!!” (Constanta Termure).

⚫️ “Consider că autoritatile locale sunt datoare să țină cont de toți cetățenii urbei” (Marina Nut).

⚫️ “UNTOLD noise is horrible and unbearable!!!” (Mostis Gergő).

⚫️ “Doresc mutarea festivalului untold la periferia orasului. Nu mai doresc strazi blocate si galagie pana dimineata. Domnul primar ar trebui sa se gandeasca la faptul ca acest festival este la cateva sute de metri de spitalul de copii si de zone rezidentiale din oras” (Romeo Micu).

⚫️ “Domeniu public ocupat abuziv” (Alexandru Serban).

⚫️ “Nu doar banii (a se citi beneficiile amintite de domnul primar Boc) aduc bunastarea acestui oras. Iar civilizatia se masoara cu alta unitate de masura decat cea servita de edilii nostri. Noi ar trebui sa alegem unde sa se tina un eveniment sau nu, ca exercitiu democratic” (Bogdan Popan).

⚫️ “Nu mai suport zgomotul, haosul din oras, aglomeratia si blocarea unor strazi, ocuparea si distrugerea parcului central, introducerea de substante interzise in oras, etc.” (HULDUSAN GRIGORE).

⚫️ “Nivelul sonor ridicat in zona in care locuiesc produs de concertele de la stadion” (Petrisor Traian).

⚫️ “Vreau sa am acces la parcul orasului. Locuiesc la 3 km de parc si se aude destul de tare. Nu vreau sa stiu cum se simt cei care locuiesc in cartierul Grigorescu. Cunosc oameni care au plecat din oras din cauza festivalului. Chiar daca orasul ar avea de profitat de pe urma festivalului, cred ca se poate creste orasul si altfel” (Vasile-Eugeniu Monda).

⚫️ “Poluarea fonica este foarte mare si nu este moral sa iti bati joc de marea majoritate a locuitorilor unei urbe doar pentru ca se fac bani frumosi din acest festival. Sunt 4 nopti de bubuieli pe care suntem nevoiti sa le suportam doar pt ca unii se distrează iar altii fac bani” (Liviu Tomoiaga).

⚫️ “Nu e normal ca o asemenea hărmălaie să aibă loc într-o zonă rezidentială” (Mihai Nistor).

⚫️ “Nu este admisibil ca primăria sa accepte ca timp de patru zile sa nu țină cont de nevoile tuturor cetățenilor acestui oras” (Antoaneta Dobre).

⚫️ “nu e normal sa suport 4 zile de zgomot si aglomeratie” (cristian berende).

⚫️ “Nu am nimic impotriva desfasurarii acestui festival, dar nu in locatia din ultimii 3 ani. Consider ca Primaria Cluj-Napoca trebuie data in judecata pentru aceasta debandada fonica care deranjeaza marea parte a locuitorilor, din toate cartierele Clujului. Cineva trebuie sa plateasca pentru acest circ nesimtit. Si mie imi place muzica electronica, si mie imi plac parte din artistii acestui festival, dar doresc sa-i ascult din proprie vointa, nu fortat de Emil Boc si restul acolitilor de la primarie” (Emanuel Vulpe).

⚫️ “Soția mea a stat cu copilul în spitalul de pe Moților 3 zile vara asta și, din lipsă de aer condiționat, a trebuit să doarmă cu fereastra deschisă. Nu vreau să-mi imaginez ce a însemnat acest festival pentru copiii și aparținătorii lor internați pe canicula din 3-6 august. Nu putem argumenta că festivalul se desfășoară o dată pe an și să fim îngăduitori cu zgomotul zi și noapte. Pentru cei internați în spitalul pediatric cele 4 zile au fost resimțite cât un an. Eu locuiesc foarte aproape de festival și nu aș cere în numele meu și al familiei mutarea lui neapărat, deși într-una din zile a trebuit să parchez la primărie cu bagaje și 2 copii după mine. Însă în numele celor care cu adevărat sunt deranjați, fără voia lor, da. Ori mutarea lui, ori găsite soluții de antifonare a stadionului. Succes!” (Andrei-Iuliu Hanuschi).

⚫️ “Asemenea abuzuri se petrec peste tot in tara, inclusiv in orasul meu. Nu este normal sa parazitezi viata publica (parcuri, libertate de miscare etc.) cu un festival privat. La mine in oras, o saptamana cat dureaza un festival ce se tine in parcul din drumul spre serviciu imi blocheaza traseul, fortandu-ma sa fac un ocolis foarte incomod. Intelegand acest lucru, sunt de partea clujenilor care isi doresc sa traiasca civilizat in propriul oras unde platesc taxe” (Matei Negriu).

⚫️ “E oribil ce se intimpla pe acolo!” (Ileana Totan).

⚫️ “Domnule Iacob, Cred ca aceste semnaturi pot sta ca baza de pornire pentru o actiune in instanta, ca grup, pentru o serie de infractiuni incepind de la nerespectarea nivelului de decibeli, la inchirierea in scopuri private a mai mult de 10% din suprafata unui domeniu public – Parcul central, si altele pina acolo. Multumesc” (ana maria loga).

⚫️ “Respect si civilizatie, este singurul lucru ce-l doresc pt. toti cetatenii. Locuiesc in zona Arena. Au fost 10 zile (inclusiv cele de pregatire cand s-a inchis circulatia in jur) de discomfort/ cosmar. Nu vreau sa port pica participantilor la festival, responsabilitatea este a primariei si organizatorilor care calca in picioare cele mai elementare reguli de bun-simt” (Dorina Petreanu).

⚫️ “Pentru ca locuiesc in vecinatatea salii polivalente si cluj arena, iar cea ce se intampla in aceste 4 zile de „festival” este inadmisibil, locuitorii din zona devin bataia de joc a unor asa zisi „festivalieri” si nu numai, din pacate si a autoritatilor care inchid ochii si isi astupa urechile in urma plangerilor fondate pe baza celor intamplate” (Rosu Ioan Alexandru).

⚫️ “UNTOLD ÎNCALCĂ LEGEA” (Haiduc Alexandru).

⚫️ “Orașul devine sufocant, gălăgios și plin de oameni needucați” (Mădălina Pusa).

⚫️ “Prea multe incoveniente pentru restul cetatenilor!” (Ionel Suciu).

⚫️ “e ridicol sa avem un festival de 4 zile in centrul Clujului” (Tudor BURA).

⚫️ “Muzica, artificiile si elicoptere m-au tinut trează timp de 4 nopti” (Balogh Xenia).

⚫️ “Un festival de astfel de anvergura nu are ce cauta in centrul orasului. Mai ales sa blochezi parcul public!!!!” (Borbely Attila).

Recuperarea lui Mircea Vulcănescu?

Etichete

, , , , , ,

VulcanescuÎn ultima perioadă a revenit pe scena publică discuția în legătură cu Mircea Vulcănescu. Ocazia a fost dată de rebotezarea liceului tehnologic din sectorul 4 al Capitalei, care-i purta numele. Oficialitățile statale au constatat că se impunea schimbarea numelui școlii, în virtutea legii 217/2015, care interzice elogierea prin statui, nume de străzi și nume de instituții a celor condamnați pentru crime de război. În discuțiile stîrnite pe marginea subiectului, în afară de cei ce-au protestat, reafirmînd valoarea intelectualului omagiat, au fost unii care s-au îndoit de temeinicia reprobării sale. Poate că unele fapte de odinioară le vor împrospăta memoria.

Mircea Vulcănescu a fost judecat și condamnat pentru apartenența și activitatea sa din guvernul totalitar al mareșalului Antonescu. În calitate de expert, a contribuit la spolierea comunității evreiești în timpul Holocaustului. De pildă, în ședința Consiliului de Miniștri din 19 noiembrie 1941 s-a discutat, printre altele, propunerea lui Ion Antonescu privind perceperea unei taxe bănești de la toți evreii. În dezbatere a ajuns suma efectivă. Unii au propus 30.000 lei. Alții au observat că e o sumă mare, care nu va putea fi achitată de evreii săraci. Măsura trebuie să fie corectă. “Este drept ca un om sărac să plătească 30.000 lei, ca și un Rotschild?” (I. Antonescu). Trebuie stabilite “cote proporționale” (idem).
“G-ral I. Sichitiu: Un plafon mai mic este mai echitabil. Să pornim de la cifra de 10.000.
M. Antonescu: Zece mii este prea puțin.
G-ral I. Sichitiu: Cincisprezece mii.
Mareșal I. Antonescu: Treizeci de mii e prea mult.
M. Antonescu: Dar între 10.000 și 30.000 este diferență.
M. Vulcănescu: Reprezintă trei miliarde.
G-ral N. Stoenescu: Reprezintă două miliarde și ceva.
Mareșal I. Antonescu: Dar dacă un evreu are 7 membri în familie?
M. Antonescu: Copiii și femeile nu plătesc.
G-ral N. Stoenescu: Cu 30.000 lei cotă minimă, avem două miliarde pe an.
M. Vulcănescu: Comunitatea dispune de această sumă. Poate plăti această sumă.
Mareșal I. Antonescu: Poate?
M. Vulcănescu: Da.
Mareșal I. Antonescu: Bine. Faceți aceasta. Prin urmare, și în această privință trebuie să apară în comunicat ceea ce am hotărît acum” (vezi Arhivele Naționale ale României, Stenogramele ședințelor Consiliului de Miniștri. Guvernarea Ion Antonescu, vol. V, octombrie 1941-ianuarie 1942, ediție de documente întocmită de Marcel-Dumitru Ciucă, Maria Ignat, București, 2001, p. 174. Pasajul a fost reprodus și într-o ediție mai accesibilă publicului larg, în vol. lui Dennis Deletant, Aliatul uitat al lui Hitler. Ion Antonescu și regimul său. 1940-1944, traducere de Delia Răzdolescu, Buc., Ed. Humanitas, 2008, p. 124-125.)

În cadrul dezbaterilor recente au fost invocate, prin reproducere fragmentară, cîteva opinii pozitive, formulate la adresa reputației intelectuale a lui Mircea Vulcănescu de către Jean Ancel. Dacă tot a fost menționat, istoricul evreu merită stima de-a nu fi răstălmăcit. Iată cîteva pasaje concludente pe acest subiect, din lucrarea sa Distrugerea economică a evreilor români (București, 2008). “Antonescu a decis ca rublele colectate de la populația din teritoriile eliberate să fie folosite parțial pentru confiscarea leilor deținuți de evrei, la o rată de schimb de 8 lei pentru o rublă. Dar subsecretarul de stat de la Ministerul de Finanțe, Mircea Vulcănescu, și responsabilii Băncii Naționale pe probleme tehnice au stabilit o rată de 40 de lei pentru o rublă, iar banii confiscați de la evrei au fost folosiți pentru a-i compensa pe țăranii români din aceste teritorii” (p. 231-232).

“Preschimbarea rublelor deținute de populația din teritoriile cucerite nu se încheiase încă. Subsecretarul de stat Mircea Vulcănescu a stabilit data de 25 octombrie ca termen limită pentru această operațiune. Într-o circulară adresată prefecților, primarilor și altor oficiali, acesta a hotărît ca declarațiile privind numărul rublelor pe care o persoană dorea să le convertească în lei să fie depuse nu mai tîrziu de această dată; întîmplător, acesta a menționat și inventarele întocmite în diverse lagăre cu privire la rublele deținute de evrei” (p. 235-236).

“Trebuie reținut că persoana numită să supravegheze confiscarea banilor deținuți de evrei, cea care semna clarificările trimise guvernatorului Basarabiei în numele ministrului de Finanțe, era Mircea Vulcănescu, un expert pe probleme fiscale și unul din intelectualii proeminenți ai acelei perioade” (p. 236).

“La 9 decembrie, subsecretarul de stat Vulcănescu a găsit necesar să-și reitereze instrucțiunile scrise conform cărora trebuia predat un inventar, aurul și argintul care nu erau sub formă de bijuterii să fie înmînate Trezoreriei Statului, iar bijuteriile vîndute prin intermediul Casei de Amanet” (p. 247).

“La 10 aprilie 1941, Vulcănescu i-a înmînat un memoriu detaliat ministrului de Finanțe, care, la rîndul lui, i l-a dat mai departe lui Antonescu. În acest memoriu, Vulcănescu, unul din reprezentanții de excepție ai intelighenției române, a scris că, pe viitor, aurul va rămîne măsura puterii și a independenței economice și că România trebuie să continue să strîngă prețiosul metal, astfel că, atunci cînd ‘ne vom elibera de constrîngerile războiului’, să se poată alătura sistemului economic al statelor cu economie liberă de piață” (p. 251-252).

Sînt simptomatice aceste discuții pentru manevra de presă – cam grosolană, la o privire de sus – pusă în scenă. Se ia un membru al guvernului totalitar al lui Ion Antonescu, complice activ la persecuțiile din timpul Holocaustului, responsabil în solidar cu toate deciziile guvernamentale ce au condus la eliminarea economică și decimarea fizică a unei comunități. Sînt înlăturate cu bisturiul toate informațiile negative despre individ, sînt atacați la persoană cei care solicită menținerea lui în oprobriu și se pretinde modificarea legii, pentru a fi reabilitat infractorul.

Drumul european, democratic, al României de azi are nevoie de modele pozitive, nu de  întoarcerea pioasă la scenariștii jafului și ai crimei.

Creștinism luptător (3)

Etichete

, , , , , ,

Observația că lupta ne schimbă sufletul și ne pregătește pentru Paradis nu-i aparține doar Papei Francisc și nu se desprinde numai din pasajul de sfadă dintre Moise și Dumnezeu. Ea este afirmată limpede, în Evanghelii, de către Isus: “Din zilele lui Ioan Botezătorul pînă acum, Împărăția cerurilor se ia cu năvală, și cei ce dau năvală pun mîna pe ea” (Matei 11, 12).  Mîntuirea e rezultatul înfruntării, în care tăria și insistența credinciosului sînt puse la încercare. Isus repetă acest precept în altă parte, ca să fie bine priceput: “Legea și prorocii au ținut pînă la Ioan; de atunci încoace, Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu se propovăduiește: și fiecare, ca să intre în ea, dă năvală” (Luca 16, 16).

danteConceptul teologic este preluat și transpus de Dante Alighieri într-un context poetic-filosofic. Situația paradoxală a luptei creaturii cu Creatorul, în vederea mîntuirii, se îmbogățește cu noi nuanțe. Împărăția cerurilor poate fi cucerită doar prin iubirea și speranța creaturilor. Bătălia nu se poartă în sensul pămîntesc, de oprimare a dușmanului. Mărinimia lui Dumnezeu se lasă învinsă de asaltul carității și, primindu-i la sine pe “luptători”, de fapt îi asimilează și-i cucerește. Aluzia făcută de poetul italian, prin sintagma în limba latină, la pasajul biblic este evidentă.

Pd_XX_18

Regnum coelorum îndură violența venită din caldă iubire și vie speranță, ce-nving voința divină; nu în felul cum om pe om îl împilează, ci o înving fiindcă vrea ea să fie învinsă și, învinsă, învinge cu mărinimia ei” (Paradis XX, v. 94-99). Cele două componente necesare credinței, prin care Dumnezeu trebuie convins (și astfel învins), sînt iubirea fierbinte și speranța puternică. În prezența acestor două sentimente autentice, credința e dovedită și mîntuirea devine posibilă. “Victoria” noastră asupra lui Dumnezeu devine, în realitate, victoria Lui asupra noastră.

Situația aceasta paradoxală este limpede explicitată de Tommaso Di Salvo: “Doctrina pe care se întemeiază afirmația se slujește de un limbaj milităros și războinic, pentru a-l răsturna pe dos: între Dumnezeu și oameni se dezlănțuie o bătălie, se desfășoară un război, în care învinge cel care e mai puternic, care se impune prin violență asupra celuilalt. Iar credincioșii îl pot învinge pe Dumnezeu, folosind armele milostiveniei și ale nădejdii în El. Iar Dumnezeu, cel învins de creaturi, în clipa cînd pe această cale le duce în împărăția sa și le transformă în duhuri fericite, le învinge. Victoria finală este mereu a divinității, care în acest scop acceptă uneori să pară învinsă, ca un general care pe plan tactic pierde cîteva bătălii pentru a cîștiga războiul”.

Caracterul dinamic al relației omului cu Dumnezeu, așa cum se intuiește din pasajele Bibliei, a continuat să fie reafirmat, cu diverse instrumente, de marile spirite de-a lungul timpului.

Creștinism luptător (2)

Etichete

, , , ,

Măcar unul dintre capitolele cărții, una dintre petalele gîndirii Papei Francisc îi va surprinde pe cunoscătorii superficiali ai creștinismului. Cei obișnuiți să audă numai pildele cu îndemnuri de supușenie vor fi mirați.

papaPapa insistă pe importanța rugăciunii. E obligatoriu ca ea să fie sinceră, autentică, să includă grijile concrete ale omului, să fie făcută cu un limbaj interior firesc, poate chiar pe un ton familiar. Această “conversație” cu Dumnezeu nu trebuie să evite nuanțele polemice. În timp ce ne rugăm și vorbim cu El, să-i explicăm limpede ce dorim, să ne certăm cu El, dacă vedem că nu ne-am făcut înțeleși. “Rugăciunea trebuie să fie o negociere cu Dumnezeu, în care să aducem argumente”. Să fim insistenți, în modul cel mai convingător: “să vorbim ca ȋn realitate: «Păi, uite, Doamne, eu am problema asta, ȋn familie, cu băiatul meu, cu una, cu alta… Ce se poate face? Dar vezi că nu mă poți lăsa așa!». Asta e rugăciunea!”.

Ceea ce pare o impietate este doar prelungirea unei situații biblice. Moise află în Exodul (32, 7-10) că Domnul s-a hotărît să nimicească poporul ales, care nu-l mai respectă și și-a construit un vițel de aur. Atunci profetul începe să negocieze cu Atotputernicul, pentru a-l îndupleca, îl roagă folosind diverse argumente să își schimbe gîndul. “Această rugăminte – spune Bergoglio – este o adevărată luptă cu Dumnezeu. O luptă a conducătorului pentru a-și salva poporul, care este poporul lui Dumnezeu. Iar Moise vorbește liber ȋn fața lui Dumnezeu și ne ȋnvață cum să ne rugăm, fără teamă, ȋn mod liber, chiar cu insistență. Moise insistă. E curajos.”

Dumnezeu este înduplecat de stăruințele profetului, își amînă pedeapsa. “Francisc se ȋntreabă: «Cine s-a schimbat oare, aici? Dumnezeu s-a schimbat? Eu cred că nu». Cel care s-a schimbat este Moise, «fiindcă credea că Domnul va face asta, credea că Domnul va distruge ȋntregul popor și el caută, ȋn memorie, să-și aducă aminte ce bun a fost Domnul cu poporul Său, cum l-a scos din robia egipteană și i-a promis să-l ajute. Și cu asemenea argumente se străduiește să-L convingă pe Dumnezeu, dar ȋn acest proces el redobîndește memoria poporului său și găsește mila lui Dumnezeu». Așadar Moise, «care se temea, se temea ca Dumnezeu să nu facă una ca asta, la sfîrșit coboară de pe munte cu o mare bucurie ȋn suflet: Dumnezeu e milostiv. Știe să ierte. Revine asupra propriilor Sale hotărîri. Este un Tată». Toate acestea Moise «le-a știut mai mult sau mai puțin limpede, dar ȋn rugăciune le-a regăsit. Asta izbutește să facă rugăciunea cu noi: ne schimbă sufletul»”.

Lupta ne face mai puternici și ne ajută să ne descoperim propriile adevăruri, care poate că erau deja ascunse în noi și nu le bănuiam.

Creștinism luptător (1)

Etichete

, , , , , , , ,

Există, în mod evident, mari deosebiri între fostul Papă, Benedict al XVI-lea, demisionat spre surprinderea tuturor, și actualul Papă, Francisc, ajuns aici de pe un alt continent. Sobrietatea nemțească a fost înlocuită de spontaneitatea argentiniană. Ignorarea aulică a problemelor sociale presante, de dragul meditațiilor filosofice, a fost substituită de implicarea hotărîtă în necazurile celor mulți. După un papă teolog, a venit un papă samaritean.

Ar fi greșit să se vadă în setea de acțiune a Papei Francisc o inapetență pentru teorie. Dar meditația lui își caută mereu un estuar spre fapte. Abstracția e acceptată doar dacă oferă ameliorări concrete, rapide. Jorge Mario Bergoglio a știut foarte bine ce face, atunci cînd și-a luat la învestire numele sfîntului din Assisi.

Papa_FrancescoDoi ziariști, vaticaniști, Andrea Tornielli și Domenico Agasso jr., s-au gîndit să pună cap la cap reflecțiile despre lume și viață ale Papei, așa cum rezultă ele dintr-un șir de predici ținute în diverse momente, în diferite contexte. Se conturează astfel cu multă claritate direcțiile de interes “ideologic” ale șefului spiritual de azi. El ne oferă sugestii pentru a trăi mai bine în frenetica lume contemporană: să punem iubirea de oameni mai presus de toate, să evităm îngîmfarea, să pricepem că bogăția și faima sînt zadarnice, să nu rîvnim la puterea lumească, să nu ne terorizăm spiritual semenii prin bîrfă și defăimare, să învățăm inocența de la copii, să fugim de abjecția corupției, să ne implicăm generoși în valorile ecologiei, să reînvățăm bucuriile simple ale existenței, să fim generoși prin dăruire sufletească, să aplicăm regulile toleranței în cadrul familiei, să rezistăm cu încredere în fața suferințelor vieții, să descoperim noi sensuri ascunse în cutele durerii, să nu ne pierdem speranța. Detaliile meditației papale, pe aceste subiecte importante, vor putea fi curînd descoperite de cititori și în limba română.

Povești din Sicilia (2)

Etichete

, , , ,

“Sicilienii sȋnt cu toții niște bandiți!”, mi-a urlat furioasă profesoara italiană care venise cu grupul de elevi din Paris. Căuta un taxi care s-o transporte noaptea ȋn centru, pȋnă la autobus. Dar taxiul nu putea fi comandat decȋt prin recepția hotelului și nimeni n-o ducea fără 50 de euro. Ȋn mod normal, după ceasul taxator, nu costa mai mult de 30. “Ăștia s-au pus de-acord! Ȋi jumulesc pe bieții turiști ca pe puișori! Este incalificabil! O să-i spun primarului localității, și-așa ne ȋntȋlnim cu el la teatru!”.

Eu i-am văzut altfel pe necunoscuții de pe stradă, cȋnd am mers să cumpăr ziarul sau să-ntreb unde-i farmacia. Stăteau apatici la umbră și mă priveau zȋmbitori. Ȋncepeau prin a mă lăuda ce bine vorbesc italiana. Le spuneam că e normal, fiindcă o predau de mulți ani ca profesor. De-acolo curgeau ȋntrebările: unde anume? și ce caut aici? și ce părere am de locurile astea? Ȋn schimbul unei povești senine și amuzante, de trei minute, despre lume și viață, ȋmi dădeau apoi toate informațiile necesare. Dar niciodată relația n-a fost unilaterală: eu să ȋntreb, ei să-mi spună, eu să plec mai departe. Dacă evitam interacțiunea, eram ignorat.

O singură dată am fost surprins neplăcut. Balerinul filfizon, care făcea pe scenă oficiile de amfitrion, m-a prezentat hohotind de bucurie, mi-a strȋns mȋna, a declarat că-i ȋncȋntat să mă cunoască. După ce-am ieșit amȋndoi ȋn fața teatrului, l-am ȋntrebat pe unde se merge spre Piazza Castelli, la autobus. S-a uitat prin mine, a șoptit “habar n-am” din vȋrful dinților și mi-a ȋntors spatele.

20170530_161519

Povești din Sicilia (1)

Etichete

, , , , ,

A fost greu drumul pȋnă la Agrigento: aproape 24 de ore cu microbus – avion – autocar – microbus. Am ajuns frȋnți. I-am ȋnsoțit acolo pe elevii mei, care au cȋștigat “Premio straordinario” ȋn concursul de dramaturgie “Uno, nessuno e centomila”, organizat de Ministerul Instrucției din Italia, la aniversarea celor 150 de ani de la nașterea lui Luigi Pirandello. Elevii adaptaseră pentru scenă nuvela Due letti a due și au convins juriul, dintre alte 80 de echipe candidate.

sicilia1

Ȋn prima seară, la cină, rupți de oboseală, m-au ȋntrebat dacă le permit să-și cumpere un pahar de vin. Asta ȋi va ajuta să cunoască specialitățile locale, dar să și doarmă mai bine. Am ezitat o clipă, apoi am fost de acord. Dar să nu procedăm la ȋntȋmplare. M-am ridicat și m-am ȋndreptat spre maȋtre d’hôtel: un tip aspru, scund, vȋnos, ȋn pragul bătrȋneții. Ȋși controla personalul din priviri, făcea un gest cu degetul și doi chelneri se năpusteau, ridica din sprȋncene și chelnerița ȋnțepenea din drum speriată. Rostea monosilabic ordine seci, care erau imediat executate. M-am apropiat de el, decontractat, și am intrat ȋn vorbă, prinzȋndu-l de antebraț. S-a ȋncordat instantaneu și m-a privit neȋncrezător. I-am spus repede că sȋnt profesor, am venit ȋn Sicilia cu elevii mei pentru un concurs de literatură, ei s-au gȋndit să guste un pahar de vin local, dar nu ne pricepem, am vrea să-i cerem sfatul: ce ne recomandă? M-a privit rece și mi-a poruncit: “Mergeți la masă! Vin eu acolo”.

A scos un mănunchi imens de chei, a descuiat un dulap cu vitrină, de unde a extras o sticlă. A venit și ne-a plasat-o ȋn mijlocul mesei. A zȋmbit larg și ne-a spus că am cerut un sfat bun de la persoana potrivită. El a fost vreo 10 ani profesor de oenologie; ȋn perioada aia a insistat mereu că băutul vinului este o știință, care trebuie ȋnvățată ȋncă din adolescență. Vinul consumat ȋn mod inteligent ajută la sănătate. Prin urmare sticla respectivă este un cadou de bun-venit din partea lui. A zȋmbit din nou și s-a ȋndepărtat. Firește că această mică scenă a făcut senzație la masa noastră.

dictionarAm revenit ȋn camera de hotel ȋngȋndurat. Tocmai am asistat la un gest frumos, simțeam că i-am rămas dator, cum să-l răsplătesc? Aveam la mine două exemplare din Dicționar italian-român și român-italian, pus ȋn bagaje pentru orice eventualitate: un tiraj minunat, cu coperți cartonate, retipărit anul trecut la o editură academică din Chișinău. Ȋn seara următoare am luat un volum și am coborȋt la restaurant. M-am apropiat de el, l-am prins de antebraț, l-am simțit iar cum se cabrează. “Aseară ne-ați arătat la ce vă pricepeți dumneavoastră. Ȋn seara asta aș vrea să vă arăt la ce mă pricep eu. Vă rog să primiți cartea asta, pe care am scris-o. Sȋnt profesor, dar sȋnt și scriitor și ȋmi face plăcere să v-o ofer. Este un dicționar și, chiar dacă nu știți românește, folosind partea redactată ȋn italiană s-ar putea să vă fie cȋndva de ajutor”.

Privirea tăioasă i s-a tulburat. Vocea a ȋnceput să-i tremure. “Vai de mine. Dar eu n-am primit ȋn viața mea o carte de la nimeni!”. I-am zȋmbit și i-am spus că sȋnt cu atȋt mai bucuros. Abia m-am ȋntors la masa noastră, că a ajuns și el, cu o altă sticlă, pe care a pus-o ȋn mijloc: “Acesta e cadoul meu!”. Am rămas cu toții uluiți. Ȋn timp ce scotea dopul și ne turna ȋn paharele apărute ca prin farmec, ne-a povestit că și el are două fete de 27 de ani; a stat vreo 8 ani ȋn Scoția; a lucrat, ȋn cinci reprize diferite, la restaurante de lux din America; acum coordonează echipele de ospătari și supervizează activitatea din localurile de prima categorie din Sicilia.

De-atunci și pȋnă la plecare, ȋn fiecare seară, am primit de la el cadou cȋte o sticlă de vin. Ȋntr-o singură zi a lipsit de la serviciu, fiind liber să se odihnească. Adjunctul lui s-a apropiat de masa noastră și mi-a spus: “Domnul șef mi-a transmis să vă ofer o sticlă de vin. Ce preferați? Alb sau roșu?”.

sicilia2

Drepturi. Și strîmburi

Etichete

, , ,

Notificare
Către Universitatea BIOTERRA
Str. Hangarului, nr. 8, Buzău
tel. 0788-790935; 0722-338673

Subsemnatul prof. dr. Laszlo Alexandru constat cu neplăcere că două cărți ale mele au fost expuse, în acces liber, pe site-ul universității Dvs. Este vorba despre:
– Laszlo Alexandru, Între Icar și Anteu, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1996, ISBN 973-35-0582-X – la adresa: ……
– Luigi Accattoli, Karol Wojtyla. Omul sfîrșitului de mileniu, traducere de Laszlo Alexandru, Cluj, Casa de Editură Viața Creștină, 1999, ISBN 973-9288-21-9 – la adresa: …….
Vă informez că paginile scrise și traduse de mine sînt protejate prin legea drepturilor de autor. Vă rog ca în următoarele 30 de zile să îndepărtați aceste cărți de pe site-ul universității Dvs.
În absența unei opțiuni clare și rapide, vă rog să considerați acest mesaj ca notificare prealabilă în vederea procesului în instanță.
prof. dr. Laszlo Alexandru
Cluj-Napoca,
11 februarie 2017

–––––––––––––––––––––

În atenția dl. prof. dr. Laszlo Alexandru,

Referitor la notificarea dumneavoastră din data de 11 februarie 2017 privind expunerea pe site-ul universității noastre a două cărți ce vă aparțin (luate din mediul online), am decis imediat îndepărtarea acestora, sancționând totodată persoana responsabilă.
Ținând cont de acest fapt vă rog să acceptați scuzele noastre pentru prejudiciul creat.
Vă mulțumim pentru înțelegere.
Cu stimă,
Prof. univ. dr. Manolache Constantin
14.02.2017

O seară la radio (2)

Etichete

, , , , , ,

radio2

Daniel Moşoiu: Continuăm, la “Serile Radio Cluj”, dialogul cu invitatul nostru special de astăzi, profesorul, scriitorul, traducătorul, polemistul Laszlo Alexandru. Domnule profesor, aţi absolvit Literele clujene în 1989, dacă nu mă înşel…

– Aşa este…

Ce a simţit tînărul Laszlo Alexandru cînd şi-a citit repartiţia?

– Păi, nu. Repartiţia ţi-o alegeai, nu ţi-o citeai. Îţi dădeau nimic şi îţi ziceau: alege!

Şi de ce aţi ales Moldova?

– Pentru că era primul post din afara Ardealului. Eu am terminat cam al şaselea, cu media 9,59 (am amintiri interesante). Cu media aia nu mai erau posturi în Ardeal. Am ales o catedră lîngă Vatra Dornei, la Cîrlibaba, un sat cu rezonanţe rebreniene. Dar simpatic, satul! Am fost profesor de română acolo. M-am simţit bine, mai puţin atunci cînd căram cu două găleţi apa de la fîntînă, ca să mă spăl în lighean. Ca un clujean get-beget, obişnuit cu vana şi cu apa caldă, asta a fost cam dezagreabil. Dar în rest a fost foarte plăcut, oamenii m-au respectat şi am amintiri foarte luminoase de acolo.

V-aţi simţit bine la Cîrlibaba.

– Da. Şi copiii s-au lipit imediat sufleteşte de mine şi mi-au confirmat că este vocaţia şi bucuria mea să fac meseria asta.

Unde stăteaţi? În gazdă?

– Da, stăteam în chirie. Era o familie de bătrîni germani. Compoziţia satului era foarte interesantă. Erau cîţiva germani, pe cale de-a emigra în Occident. Pe urmă erau unii etnici ucraineni. Cei mai mulţi erau români, fireşte. Am găsit şi un bătrîn evreu, care locuia chiar în centru. Cu ăla am avut lungi discuţii. Eu traduceam o carte, a lui Romain Gary, şi aveam nişte chestiuni de terminologie specifică, nu ştiam ce-i aia Barmitzwah şi alte lucruri asemănătoare. L-am rugat pe bătrînul croitor să-mi explice, fiindcă n-aveam din altă parte cum să aflu. Aşa că nu stăteam degeaba la Cîrlibaba, eu scriam, mi-am cărat cu mine maşina de scris. Pe vremea aia nu erau computere şi alte minunăţii, ca azi. Acolo am tradus prima carte din franceză, care apoi s-a publicat în trei ediţii şi s-a adaptat, la Bucureşti, la Nottara, ca piesă de teatru: Romain Gary. Scriam, citeam, predam. Copiii mă iubeau. Eu îi iubeam. A fost o etapă frumoasă.

Dar ce v-a venit să-l traduceţi neapărat pe Romain Gary?

– A fost pasiunea mea, una din ele. L-am descoperit întîmplător şi am mers pe fir. Am rămas legat de el sufleteşte. Romanul Ai toată viaţa înainte: peste un milion de exemplare vîndute în Franţa. Premiul Goncourt. Filmul a primit Premiul Oscar etc. Dar pe lîngă premii şi tiraje, este o capodoperă. Sînt multe filme sau cărţi premiate, care sînt varză. Dar ăsta e un roman absolut extraordinar.

Ai toată viaţa înainte, prima ediţie românească a apărut în 1993.

– Tradus la Cîrlibaba, în vîrful muntelui. Cine doreşte, poate să facă şi acolo cultură.

Am impresia că special v-aţi ales Cîrlibaba, ştiaţi că şi acolo se vorbesc mai multe limbi. Sau aţi nimerit bine.

– Asta deja a fost o nimereală. Calculul a fost să vedem cît de aproape opreşte trenul. În afara Ardealului, următoarea destinaţie, unde trenul oprea aproape, era Cîrlibaba. Adică la 38 de kilometri. Fiindcă în alte părţi trenul oprea mult mai departe de atît.

N-aţi stat cei trei ani obligatorii, pentru că a venit Revoluţia.

– Eu am ajuns în septembrie 1989 la Cîrlibaba. În decembrie am auzit la Radio “Europa liberă” că a început revolta la Timişoara: împuşcături, urlete de durere. Am decis să mă întorc la Cluj. Oricum se apropia vacanţa. Am venit acasă şi am participat, pot spune chiar am condus, alături de alţii, una din facţiunile revoltei clujene, aceea din Mănăştur către centru. Aceea care s-a desfăşurat în după-masa şi seara de 21 decembrie 1989.

Deci în 21. Eraţi în Mănăştur, aţi reuşit să adunaţi 1.000 de oameni şi să coborîţi spre centru. Dar aţi fost întîmpinaţi cu gloanţe. Ce s-a întîmplat?

– S-a întîmplat că au murit unii oameni acolo. Şi chiar lîngă mine: o fată de vîrsta mea. Sigur că eu, în secunda aceea, nu ştiam ce urma să se întîmple. Cumpăneşti gravitatea lucrurilor post factum. Dar era multă indignare pentru situaţia în care eram, pentru sărăcie, pentru lipsa de speranţe, pentru lipsa de libertate. Lumea a ieşit absolut spontan. Aşa că eu am mari dubii cînd aud teoriile cu lovitura de stat sau cu alte bazaconii.

O fi fost pe urmă…

– Pe urmă, sau între timp, sau în alte facţiuni. Pentru că n-a fost totul global şi uniformizat. Dar ce-am trăit eu şi ce-am constatat acolo a fost o revoltă foarte autentică şi care a fost plătită cu viaţa, de unii care erau la cîţiva metri de mine şi aveau vîrsta mea.

Ştiaţi că vă aşteaptă armata la Fabrica de Bere?

– Da, ştiam asta, fiindcă venea deja lume dinspre oraş şi ne-a avertizat că sînt închise căile de acces spre centru. Tocmai ca să ne protejăm, am pus în faţa mulţimii de oameni care protesta patru camioane, pentru a ne feri de gloanţe. Nu ştiam de acei oameni că sînt soldaţi, că sînt miliţieni, că sînt securişti. Doar atît bănuiam, că nu vom putea trece cu mîinile în buzunar şi fluierînd. Ca să ne protejăm, dar şi ca să avem un element de forţă vizuală, pentru a-i impresiona pe eventualii noştri adversari, am dispus patru camioane în faţa oamenilor, pe carosabil. Astfel am coborît pe lîngă Fabrica de Bere şi, imediat după ce-am făcut la stînga, un pic mai jos, unde e Strada Piezişă, era desfăşurat plutonul de trăgători care ne-a întîmpinat cu foc.

Ne-ar trebui o altă emisiune pentru acest subiect…

– Da, ăla e un alt subiect. Aici e viaţa… iar dincolo sînt cărţile…

Ce-a făcut Laszlo Alexandru după Revoluţie? V-aţi întors la Cîrlibaba?

– Bună întrebare. Majoritatea colegilor şi a profesorilor pe care-i cunoşteam a rămas la Cluj, să-şi găsească imediat locuri de muncă. S-au deschis multe oportunităţi. S-a spulberat acel blocaj al posturilor şi tinerii au putut să ocupe catedre în Cluj sau în preajma oraşului. Eu pe vremea aceea eram însurat. Am avut o discuţie cu soţia mea, care de asemeni era profesoară. Discuţia noastră a fost în termeni de responsabilitate – v-o spun cu maximă sinceritate – faţă de copiii pe care i-am găsit acolo, la Cîrlibaba. Ei veneau, în timpul liber, după-masa, băteau la geamul locuinţei noastre, eu le deschideam şi fetiţe cu mîini subţiri îi întindeau soţiei mele un buchet cu flori de cîmp. “Dar, de ce?”, întrebam nedumerit. “Aşa, din simpatie”, îmi răspundeau zîmbind.

Ce frumos…

– Da, erau fără nici un fel de gînduri ascunse. Dar îi vedeam că erau, din păcate, în ce priveşte învăţătura, cam neglijaţi. Avuseseră parte de profesori nu foarte pregătiţi, unii doar absolvenţi de liceu. Am zis că e de datoria noastră să continuăm ce-am început. Şi ne-am întors absolut de bună voie la catedră acolo, la sfîrşitul lui ianuarie, sau prin februarie. Şcolile au fost închise ceva vreme atunci, cu revoluţia. Ne-am dus efectiv în vîrful muntelui şi am terminat acel an şcolar. I-am ajutat pe mulţi dintre elevii mei să intre la mari licee din Suceava şi Vatra Dornei, unde altfel n-ar fi avut nici o şansă. Pe două dintre fetiţele premiante le-am încurajat ulterior să vină după mine la Cluj. Le-am intermediat transferul la Colegiul “Bariţiu”, le-am găsit cu greu locuri de cazare, la internatul Liceului “Şincai”. Una dintre ele a absolvit clasa a XII-a ca şefă de promoţie în “Bariţiu”. A ales să facă facultatea la Bucureşti şi a devenit medic specialist. Am înţeles că trăieşte în capitală, i-am pierdut urmele de vreo 15 ani.

Aţi venit la Cluj. Aţi avut o tentativă la Facultatea de Litere?

– Am avut mai multe tentative la Facultatea de Litere, da.

Nereuşite…

– Nereuşite, da.

Intrăm în detalii?

– Cum doriţi. Dar pentru asta chiar vă mai trebuie încă o emisiune.

Cert este că n-aţi reuşit…

– De două ori…

…deşi vă recomandau anumite calităţi.

– Cred că atunci cînd concuram cu o persoană care publicase o carte, iar eu scrisesem 12, în mod normal, dacă aş fi făcut parte din comisia de evaluare, aş fi ştiut încotro să îndrept balanţa. Se pare că, în unanimitate, comisia a hotărît altceva. Însă acolo nu eram în comisie, aveam rolul de candidat.

Şi aţi ajuns la liceul unde sînteţi acum, la Colegiul “George Bariţiu”. Ascultătorii noştri ştiu că, prin SMS, ne pot trimite mesaje. Iată, ne-a scris deja un fidel ascultător şi, din cîte constat, un coleg de-al dumneavoastră, domnul Cornel Costea…

– Da, îl salut pe Cornel, e bunul meu fost coleg de geografie.

“Bună seara stimatului meu coleg Laszlo Alexandru. Ce dialog interesant! Chiar dacă ne cunoaştem de mai bine de 12 ani, aflu acum lucruri în premieră despre Alex”…

– Înseamnă că nu l-am plictisit. Mă bucur să-l salut.

Haideţi să ajungem şi la cărţi. Aţi debutat cu volumul Între Icar şi Anteu, polemici, la Editura Dacia, 1996. S-a scurs ceva vreme pînă să puteţi debuta editorial.

– Nu neapărat. Eu n-am publicat înainte de 1989, nici n-am vrut. Fiind cenzură, nu doream să-mi asum chingile respective şi să spun numai cît e voie. Ori vorbesc liber, ori ţin pentru mine. Aşadar nu m-am înghesuit să public şi chiar n-am tipărit înainte de ‘89 nimic. Dar după aceea, în 1991, am debutat în presă şi anume exact în România literară. Se pare că uneori prinde bine să nu te istoveşti înainte de vreme: dacă îţi strîngi energiile, ţîşneşti mai convingător. Am mers înainte, cu o colaborare de cîţiva ani buni, la revista respectivă, cu polemici, eseuri şi opinii critice. România literară era pe vremea aceea publicaţia culturală cea mai urmărită, revista etalon a Uniunii Scriitorilor. Asta mi-a dat un oarecare ascendent, aşa că mergînd la Editura Dacia, ei mă ştiau din textele apărute destul de frecvent în presă. Numele meu începuse deja să circule. Şi am debutat la Editura Dacia în 1996.

Am uitat să le spun ascultătorilor, cu siguranţă vă mai aduceţi aminte că imediat după revenirea în Cluj aţi predat iniţial stenodactilografie şi corespondenţă comercială.

– Sigur că da. Doi ani. Am şi cîţiva foşti elevi, legaţi cu mine pe Facebook, care poate mă ascultă acum şi cărora le-am predat stenodactilografie.

Unde aţi învăţat? Sau tot singur?

– Am învăţat asta la Liceul “Ady-Şincai”. În comunism, în toate şcolile, se făcea practică. La secţia de mecanică, dădeai cu bomfaierul şi pileai cu pila. În treapta a doua, am studiat din fericire la secţia de filologie-istorie. Partea noastră de practică era aceasta, de stenodactilografie. Am avut un profesor dedicat şi unul dintre modelele mele, Grigore Ilea Dumitru, îndrăgit, iubit de toată lumea. Era profesor de limba germană, dar preda steno. Am fost pasionat de această disciplină. Ca elev am participat la nişte concursuri, ne-a dus domnul profesor Ilea pe la Tîrgu Mureş. Cînd să mă întorc la Cluj din Moldova, italiana încă nu era suficient de dezvoltată, ca predare, iar pe română locurile se umpluseră, în timp ce eram la Cîrlibaba. Dacă n-am venit să dau din coate… Aşa că iarăşi am nimerit în no man’s land, ca profesor de română şi italiană. Nu aveam ce să fac la Cluj. Şi atunci a apărut oportunitatea cu stenodactilografia, unde chiar nu existau specialişti. Fostul meu profesor a înfiinţat o şcoală postliceală, în cadrul liceului “Gheorghe Şincai” şi mi-a cerut sprijinul, ştia că mă pasionează acest domeniu şi m-am bucurat să colaborez cu el. Am stat în cancelarie şi la aceleaşi consilii, cu ceilalţi foşti profesori ai mei, din liceul “Şincai”, vreo trei ani de zile, iar pentru mine la început a fost foarte emoţionant.

Să revenim la cărţi. Primele volume, Între Icar şi Anteu, Orient Expres, Grîul şi neghina sînt prin excelenţă volume de polemici, dar şi de eseuri. Puteţi trece în revistă polemicile care au avut ecourile cele mai incitante?

– Sînt multe…

Toate au făcut vîlvă la timpul lor în presă…

– Mai mult sau mai puţin. Aveam avantajul, în prima etapă, că ele au apărut în România literară, o publicaţie foarte citită. Nu atît împotriva cui se îndreptau polemicile mă interesa pe mine, pentru că n-am avut nici menajamente, nici partizanate: să nu-l atac pe cutare sau să-l atac neapărat pe cutare. Ce m-a interesat – şi mă interesează în continuare – este mesajul ideatic pe care îl am de exprimat. Ca să fiu mai precis, cred – şi cu atît mai mult credeam cînd eram tînăr, iar de atunci nu m-am răzgîndit – că există o bază etică în sfera estetică. Scriitorii au o răspundere socială, care vine în plus, pe lîngă talentul pe care fiecare l-a primit sau nu l-a primit. Plecînd de la această premisă, am început să exprim diverse mirări sau uluiri, văzînd că una e teoria, iar în practică asistăm la foarte multe cedări, compromisuri. Mai ales că eu veneam după decembrie 89, cînd mi-am riscat pielea şi am văzut oameni murind. Pe mine nu mă impresionau vorbele acelea în doi peri şi zîmbetele de “lasă-mă să te las” sau “eu te ajut acum şi tu mă ajuţi după aia”. Horia-Roman Patapievici are un text foarte interesant, el, care şi-a riscat la rîndul său viaţa, la Bucureşti, în revoluţie. El spune: un om care s-a întors din moarte nu mai are nimic de pierdut. Cumva cu sentimentul ăsta am început eu să scriu. Cu un ton tranşant, prin care îi chestionam, îi scuturam, îi zgîlţîiam pe scriitori, de ce nu se ridică la o dimensiune etică, pe care o aşteptam de la ei. Eram, dacă vreţi, partizanul eticii în literatura română. Pe vremea aia lumea încă era destul de confuză. Nu prea ştiau ce cu ce se mănîncă. Mă citeau, unii poate erau speriaţi de mine. N-am avut replici, în orice caz, şi nimic argumentat. Dar – revin şi subliniez – nu am avut partizanate. Am constatat ulterior că etica poate fi un bun ciomag: eu sînt în echipa A şi lupt împotriva echipei B. Îi atac pe toţi din echipa B, pe considerente etice, dar uit de aceste criterii, în ce-i priveşte pe toţi cei din echipa A, care îmi sînt colegi de competiţie. Eu n-am făcut asta niciodată.

Am înţeles. În general polemicile dumneavoastră au fost foarte bine argumentate. Sau n-au recurs la atacuri la persoană.

– Asta cu siguranţă.

Cum s-a reacţionat la ele?

– Prin tăcere…

V-aţi pierdut mulţi prieteni?

– Eu nu-i aveam. Cînd n-ai, n-ai ce să pierzi.

De aici Exerciţii de singurătate. Dar să continuăm cu volumele. A urmat un studiu academic, Criticul literar Nicolae Manolescu

– E teza mea de doctorat.

Volumul de dialoguri cu Gheorghe Grigurcu şi Ovidiu Pecican: Vorbind. Alte polemici: Toate pînzele sus!. Apoi: Viceversa. Polemici pro şi contra lui Paul Goma. Aici este un caz interesant. Dumneavoastră l-aţi impus, l-aţi reimpus pe…

– Nu, nu. E mult spus. Paul Goma este o personalitate uriaşă. Eu am fost fascinat de figura lui publică. L-am ajutat, cred că ăsta ar fi termenul mai potrivit.

După care relaţia cu Paul Goma s-a rupt.

– După care el a hotărît să pornească pe altă cale, adică să schimbe cu 180 de grade azimutul, iar eu nu l-am urmat într-o direcţie antidemocrată, antisemită, antioccidentală. Acolo nu l-am însoţit, pentru că n-am nimic de-a face cu aşa ceva. Admiraţia mea personală, pentru el, era conectată cu admiraţia pentru valorile pe care le slujea. Un scriitor nu este un rege. Este un slujitor al unor idei, al unor valori. Dacă îşi întoarce faţa de la acele valori, îmi rezerv dreptul de-a renunţa la admiraţia mea.

Şi n-aţi ezitat s-o afirmaţi tranşant. Adică n-aţi tăcut.

– Am scris acea carte, Viceversa, care cuprinde în prima jumătate polemicile în favoarea lui Paul Goma, pe vremea cînd era o voce autoritară în cîmpul democratic. A doua jumătate, de polemici împotriva lui Paul Goma, atunci cînd a devenit antisemit. M-a costat şi un proces la tribunal, pe care Goma l-a pierdut, iar noi toţi, ceilalţi, l-am cîştigat. Dar nu, n-am tăcut, şi cu aceeaşi tărie cu care l-am sprijinit, apoi l-am contestat.

După care v-aţi retras pe blog… Nu mai avem timp să vorbim pe larg… Au urmat o serie de volume, Viaţa de zi cu zi, Exerciţii de singurătate, Tutti frutti, Uriaşe lucruri mici… Toate sînt însemnări pe blog. Vă pot căuta ascultătorii noştri acolo.

– Sigur că da.

Inclusiv articolele, studiile despre Dante.

– Despre Dante, despre gramatica limbii italiene, despre alte subiecte de italienistică.

Despre traduceri iarăşi nu mai avem timp să vorbim.

– Vreo 12 cărţi…

În schimb vreau să vă întreb dacă mai este căutat Memoratorul de limba italiană.

– Păi tocmai am primit un premiu, acum vreo două săptămîni, pentru ediţia a doua. Îi mulţumesc Bibliotecii Judeţene “Octavian Goga” din Cluj şi juriului care m-a premiat. Este poate una dintre cele mai vîndute cărţi ale mele. Are un caracter didactic, este cursul meu de limba italiană, pe care îl fac de peste 20 de ani.

Domnule profesor Laszlo Alexandru, cum se întîmplă de fiecare dată, numai timpul nu-şi pierde timpul. Vă mulţumesc pentru prezenţa dumneavoastră la “Serile Radio Cluj”. Vă doresc multă sănătate şi un an plin de realizări.

– Şi eu vă mulţumesc şi vă doresc mult succes în continuare.

A fost, doamnelor şi domnilor, scriitorul, traducătorul, profesorul Laszlo Alexandru, în direct la “Serile Radio Cluj”. Două minute pînă la buletinul de ştiri. Sînt Dan Moşoiu. Vă mulţumesc pentru atenţie, vă doresc o noapte liniştită.

O seară la radio (1)

Etichete

, , , , , ,

radio1

Daniel Moşoiu: Doamnelor şi domnilor, vă spun bună seara, bine v-am regăsit. La “Serile Radio Cluj”, ediţia de luni, 16 ianuarie, la început de săptămînă, invitatul nostru special este, aşa cum vă spuneam, scriitorul, traducătorul, polemistul, profesorul Laszlo Alexandru. Domnule Laszlo Alexandru, bună seara, bine aţi revenit la Radio Cluj…

Laszlo Alexandru: Bună seara! Bine v-am regăsit! De cînd n-am mai fost la Radio Cluj…

N-aţi mai fost… A trecut mult de atunci?

– Nu ştiu, eu am îmbătrînit, dar nu cred că a trecut mult…

N-a trecut mult şi vă asigur că n-aţi îmbătrînit.

– Mulţumesc. Asta aşteptam să aud…

Cel puţin aşa scriu elevii dumneavoastră pe Facebook. Domnule Laszlo Alexandru, vă mărturisesc dumneavoastră şi ascultătorilor noştri că nu-mi fac – în afară de documentarea necesară – niciodată un plan al emisiunii, al dialogului…

– Sînteţi spontan…

Am o schemă în cap, dar nu aştern nimic pe hîrtie. Cu dumneavoastră este foarte greu. Cu ce să începem?

– Păi nu ştiu, şi eu sînt spontan. Ce fac doi oameni spontani, cînd se întîlnesc la radio? Încep să vorbească!

Amestecăm lucrurile? Sărim de la una la alta? Păstrăm o anumită coerenţă?

– Pînă la urmă, coerenţa sper că va ieşi din tot ce vorbim aici.

Pentru că sînteţi un polemist redutabil, am să vă rog să ne prezentaţi pe scurt o părere, o opinie, faţă de ceea ce se întîmplă, în momentul de faţă, la Uniunea Scriitorilor din România. E greu? Să le rezum ascultătorilor situaţia actuală. Au fost o serie de excluderi din rîndul Uniunii, un grup de scriitori tineri şi-a înaintat demisiile, au fost şi alţii înainte, ce se întîmplă acolo?

– Am urmărit periferic situaţia. Plec de la ideea că sînt membru al Uniunii Scriitorilor, de vreo doi ani. Am fost primit acolo, după ce am solicitat-o. Fără a face parte din structuri de conducere, fiindcă sînt boboc, din punctul acela de vedere, nu am urmărit îndeaproape deciziile conducerii – cu atît mai puţin să fiu părtaş la luarea lor –, aşadar nu am lucrurile foarte limpezi. Pe de altă parte, îi ştiu din citite şi din auzite, pe foarte puţini în mod personal, pe cei care au rămas nemulţumiţi de acele decizii. Înţeleg că sînt două grupări. Fireşte că în scris, în literatură, cantitatea contează mai puţin, e importantă calitatea. Atunci cînd e vorba de vot, însă, şi de organizaţiile sindicale, cum e Uniunea Scriitorilor, contează şi cantitatea. Din ce-am priceput eu de pe internet, din presă etc. – dar sigur că e un subiect pe care poate n-ar fi bine să insistăm, fiindcă se derulează – au fost 18, sau 20, sau 25 de scriitori, nu ştiu precis cîţi, care au contestat configuraţia şi alegerile dintr-o uniune naţională de scriitori, din care fac parte peste 1.800, sau 2.000, sau 2.500 de persoane. Dar iarăşi s-ar putea să greşesc, fiindcă nu sînt un om al cifrelor, sînt filolog. Oricum, procentul este limpede, sau balanţa, dacă o luăm strict cantitativ, se cam poate bănui încotro înclină. Repet, este vorba de un conflict ţinînd de o asociaţie scriitoricească. Şi acolo, deşi toţi sînt talentaţi şi valoroşi şi nimeni nu poate fi înlocuit, atunci cînd se aleg nişte preşedinţi, nişte organisme de conducere, se numără voturile. Eu aşa am perceput-o. Alţii au continuat să fie nemulţumiţi, unii şi-au dat demisia. În ce mă priveşte, am avut o altă formă de protest, vă spun sincer. Vreo 10 ani nu am dorit să mă înscriu în Uniunea Scriitorilor…

Chiar voiam să vă întreb… fiindcă aveaţi cărţi multe pînă în 2014…

– Da, chiar mi s-a propus şi nu am dorit să fac parte din Uniunea Scriitorilor. Dintr-un motiv asupra căruia acum nu mai are rost să insist. Însă cu doi ani în urmă, după ce cauza respectivă a dispărut, m-am înscris. La 18 cărţi de autor, cred că nu a fost o uzurpare a drepturilor, aceasta, adeziunea mea la Uniunea Scriitorilor. Aşa că sînt acolo, aştept ca spectatorul în fotoliu desfăşurarea lucrurilor. Îi privesc şi îi citesc pe toţi cu egal interes şi cu egală atenţie.

Deja e desfăşurarea ostilităţilor. Am încercat să-i contactez, să-i aducem la microfon pe tinerii scriitori clujeni care şi-au înaintat demisia. Au refuzat categoric subiectul…

– Păcat.

Noi vom continua să urmărim ce se întîmplă acolo.

– În opinia mea, este un conflict de natură sindicală. Nimeni n-a zis “tu eşti talentat! tu nu eşti talentat, pleacă!”. E o problemă care ţine de organizare şi de reprezentare. Or dacă ducem discuţia pe latura aceasta sindicală, contează numărul de voturi. Nu talentul, nu vîrsta, nu reputaţia naţională sau internaţională. Numărăm oameni, numărăm voturi şi totul devine limpede.

Bine, am epuizat acest subiect. Domnule profesor, sînteţi născut în 4 mai 1966, la Cluj. Sînteţi clujean get-beget. Aici v-aţi născut, aici aţi trăit, n-aţi plecat decît sporadic. Proveniţi – aşa spune în biografia dumneavoastră – dintr-o familie maghiară de muncitori şi ţărani. Cine a dorit să vă dea la o şcoală în limba română? Mama, tata? A fost opţiunea dumneavoastră?

– Nu, eu eram prea mic, nu pricepeam despre ce-i vorba. A fost alegerea ambilor părinţi. A fost o opţiune liberă şi consimţită, care avea la bază un raţionament de natură social-economică. Adică ei s-au gîndit că, dacă voi învăţa limba română, ceea ce se pare că s-a întîmplat, voi avea mai bune variante de afirmare personală. Întrucît provin dintr-o familie maghiară (vorbeam şi vorbim ungureşte acasă), posibilităţile socio-profesionale, inclusiv cele de care nu s-au bucurat părinţii mei – ca simpli muncitori, cum spuneam –, nu mi-ar fi fost favorabile, dacă nu stăpîneam nuanţat, limpede, corect limba română. Va să zică a fost o opţiune strict strategică a părinţilor mei.

Da. Şi aţi învăţat atît de bine limba română încît îi puteţi da oricînd lecţii oricui.

– Mulţumesc. Cu un doctorat în specialitate, se pare că mă descurc pe româneşte.

Aţi terminat liceul “Ady-Şincai”, în 1984. Era şi este un liceu renumit. Acum se numeşte altfel. Care ar fi diferenţele dintre “Ady-Şincai” şi “Gheorghe Şincai”?

– Cea mai importantă diferenţă este că, pe vremea cînd se numea “Ady-Şincai”, jucam fotbal în curte cu un coleg de clasă pe care-l chema Boc Emil. Acum Emil Boc nu mai studiază acolo, ci merge să deschidă anul şcolar la “Gheorghe Şincai”, în calitate de primar al Clujului. Sigur că era doar o glumă. Care sînt diferenţele? Nu am chiar ultimele evoluţii de la “Gheorghe Şincai”. Am participat alături de cei mai mulţi colegi ai mei, recent, la aniversarea celor 30 de ani de la absolvirea liceului. Clădirea era bine întreţinută, aşa, la prima vedere. Cum o fi organizată în interior, nu pot şi nu am cum să mă pronunţ. Dar e o şcoală îngrijită, din centru, prestigioasă, din cîte se aude, şi mă bucur că am studiat acolo.

Aţi învăţat limba română, stăpîniţi limba maghiară, dar încă din prima tinereţe, din adolescenţă, din anii de şcoală, v-aţi îndreptat şi spre alte limbi străine. Franceză, germană, am înţeles, italiană, în mod special…

– Treptat, treptat. Am avut un serial despre ce înseamnă să fii poliglot. Sigur, pornind de la propria mea experienţă, dar şi cu o reflecţie generală asupra altor poligloţi, mari scriitori şi relaţiile lor uneori tensionate, alteori neobişnuite cu ceea ce este conceptul de limbă maternă. Am scris asta pe blog, am publicat-o şi în cărţile mele. E o problemă interesantă şi, cred, de maximă actualitate, acum, cu Uniunea Europeană din ultimii ani, cînd a cunoaşte mai multe limbi străine îţi deschide mai multe porţi. Har Domnului, mai ales noi, în Transilvania, sîntem într-un spaţiu poliglot prin excelenţă, la întîlnirea dintre imperii, ca să zic aşa: marele imperiu occidental, european, care se întinde pînă la noi, marele imperiu răsăritean, care de la noi încolo se desface, şi marele imperiu – fărîmiţat, pînă la un punct – meridional: Turcia, Grecia etc. Va să zică sîntem, geografic vorbind, la o răscruce şi asta ne stimulează să învăţăm (ba chiar ne obligă) diverse limbi străine, ca să înţelegem ce ni se întîmplă. Venind concret la ce m-aţi întrebat, am pornit cu limba germană. Eu am învăţat zece ani germana la şcoală şi, în paralel, franceza am început-o din clasa a V-a. Noi, la liceul “Ady-Şincai”, aveam două propensiuni. Unii eram atraşi de filologie, de literatură, alţii erau înclinaţi spre istorie şi erau clar destinaţi acelui traseu. Eu unul mi-am dat seama că am această pasiune pentru cunoaşterea limbilor străine, din uşurinţa cu care le învăţam, cu care le stăpîneam în diverse contexte. Am perseverat, deşi meseria de profesor era şi – pînă la un punct – este şi azi destul de ingrată, în posibilităţile de-a te angaja pe undeva, cu salarii mici. Dar pasiunea a predominat, în cazul opţiunii mele, şi am mers la Facultatea de Litere, unde am intrat la Română-Franceză. După un an, am dat franceza pe italiană, dar am perseverat pe cont propriu să citesc în franceză, să traduc din franceză, astfel încît nu am făcut schimbul de la una la alta, ci am adăugat una la cealaltă, le-am completat. Tot în facultate fiind, am studiat trei semestre limba latină, cu un excelent profesor, Teodor Boşca, unul dintre cei mai mari poligloţi ai Clujului, despre care am scris apoi în repetate rînduri. Deci am făcut italiana şi ştiam franceza, iar dinainte cît de cît germana, şi engleza intră în noi ca oxigenul în timp ce respirăm, cu tehnica din dotare şi filmele subtitrate, pe care le auzeam direct în original, şi asta a fost de un ajutor enorm pentru a învăţa limba engleză, în ce mă priveşte… M-am dus la nişte cursuri facultative, în timpul şcolarizării universitare. Am făcut patru semestre de spaniolă… patru semestre de portugheză… şi cam atît… Se-adună, pînă la urmă. Şi asta am scris-o în reflecţiile mele: a fi sau a nu fi poliglot. Dacă eşti aşa ceva, nu ştii toate limbile la perfecţie. Ci cunoşti mai multe limbi, sigur că da… (Ce înseamnă mai multe? Să spunem: de la cinci în sus… zic aşa, la prima strigare. Poate mă înşel.) Dar, să fie clar, le cunoşti pe trepte diferite. Poţi să ştii două-trei excelent, vreo trei sau patru la nivel mediu şi încă vreo trei-patru-cinci în care te descurci. Există diverse competenţe: pricepi o limbă, cînd ţi se vorbeşte, sau cînd citeşti un text – şi astea sînt nişte competenţe mai facile, de receptare, înţelegi sau măcar îţi dai seama în ce zonă se învîrte mesajul. Nişte competenţe mai dificile sînt cele de-a te exprima, fie oral, fie în scris. Poţi să fii bun în receptarea mesajului, dar mai puţin bun în producerea lui. În fine, sînt diferite nuanţe; de aici încep apoi dezbaterile. În orice caz, a fi poliglot înseamnă să ai o deschidere în stil evantai, spre mai multe limbi, mai multe familii lingvistice, dar nu la aceeaşi calitate, nu la aceeaşi intensitate, nu la acelaşi nivel de performanţă. Minte cel care zice că ştie zece limbi la perfecţie. Nu, probabil va şti două-trei-patru foarte bine, vreo două binişor, două mediu şi vreo trei slăbuţ. Cam aşa văd eu lucrurile…

Prin urmare sînteţi asemeni lui Mihai Beniuc, ştiţi şase limbi…

– …şi ruseşte… Nu, întîmplător ruseşte n-am învăţat. Mă născusem şi m-am şcolarizat în etapa de după slăvita Uniune Sovietică. N-a mai fost nevoie să ştiu ruseşte. Dar regret sincer. Pot să fac şi confesiunea asta: am un elev de clasa a IX-a, căruia îi sînt acum diriginte şi care e rrom. E un băiat foarte isteţ şi ambiţios. Merge în timpul liber la ore de limba rromani. Şi i-am zis că mi-ar părea bine să mă înveţe şi pe mine măcar nişte elemente. Să fie clar, eu am curiozităţi, n-am prejudecăţi, în privinţa limbilor străine. M-aş bucura să ştiu cît de multe. Nu mă mir de pensionarii din Occident care, la 80 de ani, se apucă să înveţe sanscrita. Bătrînelele acelea au, aşa, nişte înclinaţii foarte simpatice. Poate că, dacă voi ajunge pînă acolo, la 80 de ani mă voi apuca şi eu de sanscrită.

Am o curiozitate. În şcoala generală deja vă plăceau ştiinţele umaniste? Româna? Limbile străine? Istoria?

– Da, pot să spun asta. Însă, din amintiri şi, apoi, din experienţa directă la catedră, o afirm destul de apăsat. Opţiunea elevilor este, la început, orientată mai ales de afectivitate. Dacă îţi place profesorul respectiv, înveţi materia de dragul lui. Dacă tu ai propensiuni pentru o anumită disciplină, dar profesorul este scîrbos sau – s-o spun mai delicat – este inabil în calităţile lui profesionale, atunci te va îndepărta; deşi tu eşti chemat către materia respectivă. Prezenţa umană, harul, talentul pedagogic şi efectiv priceperea individului care stă la catedră sînt esenţiale, mai ales la nivel de gimnaziu, dar sînt preponderente şi la nivel de liceu. Asta este fără nici un fel de îndoială.

Înţeleg că la română aţi avut profesori buni…

– Nu, la română, în gimnaziu, am avut vreo doi profesori chiar foarte slabi. Dar îmi trebuia o limbă care să-mi fie la îndemînă, cu care să mă duc la Filologie, şi aşa s-a nimerit.

Dar de ce voiaţi neapărat Filologie?

– Pentru că mă consideram talentat la limbi străine. Şi mi-o spuneau alţii. Eu nu puteam să lupt împotriva lor, fiindcă îi credeam. Repet: în ciuda faptului că a fi profesor presupunea riscul de-a face naveta, de-a fi prost plătit, de-a fi undeva la periferia stimei generale (ceea ce e discutabil: uneori profesorii se fac respectaţi, dacă ştiu cum să procedeze şi dacă au pe dinăuntru harul acela care, emanînd, semnalează că este vorba de altcineva decît un individ prost plătit).

Să adăugăm faptul că, din 1992, sînteţi profesor de limba italiană la Colegiul Naţional “George Bariţiu” din Cluj-Napoca. Revenind: în familia dumneavoastră, acasă, existau cărţi? Le cumpăraţi dumneavoastră? Vă îndemnau părinţii să citiţi?

– Părinţii mei, nefiind intelectuali, nu m-au îndemnat să citesc. Asta pe undeva e rău, fiindcă totdeauna e preferabil să fii într-o familie intelectuală şi să primeşti îndemnuri de prudenţă şi studiu, sau chiar sfaturi de lectură. N-am avut această şansă. La mine în primul rînd a fost handicapul lingvistic, iar în al doilea rînd a fost cel social. Ca atare, nu am primit indicaţii de lectură şi n-am fost supravegheat dacă învăţ sau nu. Şi nici nu învăţam. Am fost cam chiulangiu la şcoală. Stăteam în ultima bancă şi luptam să-mi iasă nota 5. Asta era ambiţia mea. Dar, pe măsură ce am început să citesc lucruri pe care mi le selectam din auzite – în copilărie Winnetou şi Comoara din lacul de argint şi Old Surehand, toată seria Karl May şi mai ştiu eu ce bazaconii, dar care erau interesante, fiindcă dădeau o fluenţă stilistică, deşi nu dădeau profunzime estetică – mi-am descoperit singur drumurile. Şi asta poate mi-a caracterizat şi ulterioarele parcursuri profesionale. Adică se ştie sau, dacă nu, o spun eu foarte limpede, în ce priveşte inclusiv lumea scriitoricească: e vorba de grupuri, de prietenii, de apartenenţe geografice. Noi sîntem scriitori din Cluj, voi sînteţi scriitori din Bucureşti, ceilalţi sînt scriitori din Timişoara. Există criterii de vîrstă, generaţioniste: unii sînt optzecişti (eu nu eram optzecist), alţii sînt douămiişti (eu n-am mai apucat să fiu douămiist, că am debutat înainte). Am nimerit mereu în no man’s land. Nu m-a sfătuit nimeni ce să citesc, nu m-a sfătuit nimeni ce limbi străine să învăţ, nu m-a sfătuit nimeni la ce grupuri să ader. Am scris o carte – şi mă bucur că i-am găsit un titlu care cred că mă reprezintă – Exerciţii de singurătate. Poate părea arogant, dar nu e decît o realitate care este acum exprimată.

Deci aţi făcut totul prin forţe proprii, singur v-aţi organizat lecturile, singur v-aţi ales drumul în viaţă.

– Singur mi-am cumpărat toate cărţile! Fiecare carte pe care o am în bibliotecă – şi cuprinde deja cîteva mii de exemplare, pe trei rînduri în adîncime, dispuse de la parchet şi pînă la tavanul încăperii – ştiu fiecare de unde am cumpărat-o, cînd am cumpărat-o, cu ce scop am cumpărat-o şi de multe ori nu chiar cu cîţi lei, dar dacă a fost scumpă, dacă a meritat banii. Oricum, le-am folosit pe toate. O carte, de la o anumită specializare încolo, se poate folosi. Tot aşa, dacă mă duc la un lăcătuş şi-i zic: vai, aveţi şapteşpe şurubelniţe, pe toate le-aţi folosit?! Dom’le, le am aici, dacă o să am nevoie de ele, întind mîna şi gata. Cărţile, pentru un filolog, sau pentru un scriitor, sînt instrumente. Toate acele instrumente le-am utilizat. Şi ştiu foarte bine despre fiecare carte unde am găsit-o, dacă mi-a fost greu s-o procur, ce raţionamente m-au împins s-o cumpăr şi dacă m-a decepţionat sau nu, după ce-am răsfoit-o. E o aventură interesantă asta: să-ţi construieşti o bibliotecă!

Am o întrebare delicată: v-aţi simţit cumva dezavantajat de faptul că eraţi şi sînteţi etnic maghiar? În anii aceia de formare…

– Păi, vă spun foarte sincer, nu cred că etnia pentru mine a fost un handicap. Mulţumită faptului că, tocmai, stăpînesc foarte bine limba română, aveam toată energia şi nonconformismul de-a le spune altora în obraz, cînd nu-mi convenea ceva. Însă m-am confruntat cu diverse obstacole – sau n-am reuşit să depăşesc (să fie clar!) numeroase obstacole – nu din motive etnice, ci din motive ţinînd de această solitudine, pe care nu cred că mi-am impus-o, ci care mi s-a dat. Adică dacă vrei să avansezi în societate, în carieră, în privilegii, e bine să aderi la nişte grupuri de influenţă, la nişte instituţii, care te propulsează şi pe care tu le aperi, după aceea, indiferent ce se întîmplă acolo. Devii nu zic sclavul lor, dar apartenentul lor şi această fidelitate este apoi recompensată. Eu n-am făcut asemenea pariuri, nici măcar cu propria mea instituţie, unde lucrez de peste 20 de ani. Cînd erau lucruri care nu-mi conveneau, în cadrul Colegiului Naţional “George Bariţiu” unde sînt profesor, în anii precedenţi şi în mandatele anterioare de direcţiune, nu m-am sfiit să le spun cu voce tare şi chiar în afara şcolii. Ceea ce nu este cazul în aceşti ultimi ani, o subliniez cu toată sinceritatea, cînd lucrurile merg foarte bine, din multe puncte de vedere, incomparabil cu ce-a fost înainte. Aşadar, dacă am avut probleme de înfruntat şi dificultăţi de depăşit, acestea nu s-au datorat apartenenţei mele etnice, ci firii mele incomode şi au fost rezultatul unor represalii care mi s-au administrat, sau al unor rivalităţi profesionale care au fost tranşate fără mănuşi, cu un grobianism care nu odată m-a stupefiat.

– Domnule profesor Laszlo Alexandru, vă propun să luăm o pauză muzicală, după care vom relua dialogul nostru.