Etichete

, , , , , ,

Am revenit curios la primele pagini. “Tout a commencé avec ta naissance. Pour toi. / Tout a fini avec ta naissance. Pour nous. / Moi, ton père. Elle, ta mère. Ta vie fut notre mort.” După care tatăl îi povesteşte fiului detaliile din sala de naşteri, cu moaşele alarmate care, la răstimpuri, strigă “On va le perdre!”, acul care pătrunde sub pielea mamei pentru a-şi răspîndi anestezicul, mîna fătului care iese încet la lumină, braţele prelungi ale foarfecei cu care femeile se-apropie ţipînd, gata de acţiune, sîngele care izbucneşte, părintele îngrozit care ţîşneşte spre a veni în ajutor, dar picioarele i se înmoaie şi ochii i se răsucesc înainte de-a se prăbuşi pe podea leşinat. Mda. Aşa ceva nu-i pentru mine. Am pus cartea la loc, în vîrful teancului, şi după cîteva ocoluri am ieşit pe coridorul larg, la lumina paşnică, la muzica odihnitoare. Priveam în plimbare vitrinele, dar nu vedeam nimic. Gîndul mi-a rămas înţepenit la pasajul tocmai parcurs. Nu se punea problema să cumpăr romanul, dar oare cum continua?

După zece minute eram înapoi în librărie. Cartea se făcuse de negăsit! Maldărul cu noi apariţii fusese deja înregistrat pe computer şi fiecare dispăruse pe raftul care i se cuvenea. Volumele franţuzeşti unde le ţineţi? Vînzătoarea s-a uitat uşor mirată la tulburarea mea, înainte de a-mi răspunde placid: la etaj, fireşte. Am urcat treptele în goană să cercetez dulapurile pline cu obiecte de diverse forme şi culori. Din cauza agitaţiei nu mai regăseam cotorul. Într-un final: iată-l. Alături de suratele sale, şi nu în fruntea lor ca data trecută, tomul parcă devenise mai banal. Un alt scaun incomod, din lemn, se află în apropiere şi lectura reîncepe. Protagonistul pricepe cu nelinişte firea şi năravurile femeii iubite. “Je commençais à découvrir l’un de ces traits de caractère: l’instabilité d’humeur. Elle passait d’un état émotionnel à un autre avec une rapidité confondante. Cela devrait l’aider dans sa vie d’artiste, mais dans la vie conjugale, cela donnait au partenaire l’impression de s’initier au rodéo.” Parcă am mai cunoscut o situaţie din asta. Dar iată, după alte zeci de pagini, o scenă de împerechere. “Il se passait quelque chose. Quelle que soit la façon dont les gens font l’amour, quelles que soient les configurations qu’ils choisissent, la géométrie de leurs corps, l’acte repose toujours sur un même mouvement: un va-et-vient fluide, répété, régulier, ample. Comme s’il fallait pour aller vers l’autre descendre d’abord en soi, en tirer le meilleur. Comme s’il fallait d’abord chercher le mystère qui nous fait tels que nous sommes, afin de l’unir au mystère de l’autre.”

Am parcurs ameţit, la întîmplare, alte cîteva pasaje privind mereu spre ultima copertă, care indica preţul: 102 lei. M-am hotărît. M-am dus cu cartea ţintă la casierie. Iar de-acolo acasă. Oricum nu mai aveam bani de mîncare.

Anunțuri