• Site
  • „E-Leonardo”
  • Volume scrise
  • Volume traduse
  • Articole în presă
  • TV – Radio
  • Lectura lui Dante
  • Pirandello

Laszlo Alexandru

~ writer's blog

Laszlo Alexandru

Arhive etichetă: Tertulian

Iarăşi despre credinţă şi raţiune

04 Miercuri sept. 2013

Posted by Laszlo Alexandru in Amfiteatru

≈ 3 comentarii

Etichete

Anselm de Canterbury, credinta, Dante, Paradisul, polarizare, ratiune, Tertulian

Dacă mă gîndesc mai bine, probabil că discuţia de alaltăieri ar trebui nuanţată suplimentar. Oare poziţia lui Tertulian şi cea a lui Anselm sînt cu adevărat antagonice? Ce spune unul şi ce spune celălalt? “Cred fiindcă e absurd” şi “Cred ca să înţeleg”. Amîndoi instituie, desigur, o relaţie strînsă între credinţă şi raţiune. Însă construcţiile lor filosofice sînt diferite!

La Tertulian există o legătură cauzală între cele două elemente (“fiindcă”): lipsa de logică nu împiedică puterea credinţei, ci dimpotrivă, poate să o stimuleze. La Anselm există o legătură de finalitate între cele două elemente (“ca să”): credinţa are scopul să ne ajute în percepţia logică. Iată că cele două meditaţii nu sînt convergente. Cauza precedă acţiunea, pe cînd scopul îi succedă acţiunii.

Fireşte că asta nu rezolvă tensiunea rezultată din reflecţiile respective: credem cu inima sau cu creierul? Poate că rămîne valabil răspunsul poetic al lui Dante, care conciliază frămîntările.

Polarizare

02 Luni sept. 2013

Posted by Laszlo Alexandru in Amfiteatru

≈ Scrie un comentariu

Etichete

Anselm de Canterbury, credinta, Dante, Paradisul, polarizare, ratiune, Tertulian

O tensiune esenţială parcurge secolele de meditaţie filosofică: aceea dintre credinţă şi raţiune. În ce măsură este raţiunea un motor al credinţei sau un obstacol în calea ei? Poate fi pietatea sporită prin răceala gîndirii critice, sau e nevoie doar de flacăra sentimentului de tînjire spre divinitate? La urma urmei, oamenii cred cu mintea sau cu inima?

S-au conturat două răspunsuri opuse la această investigaţie. “Credo quia absurdum” e sentinţa apocrif atribuită lui Tertulian. “Cred fiindcă e absurd” proclamă divorţul net dintre credinţă şi raţiune. Cercetarea faptelor divine nu este chemată să aibă nici o legătură cu logica minţii umane, pe care o transcende şi o aruncă în derizoriu. Pe de altă parte, “Credo ut intelligam” este formula datorată lui Anselm de Canterbury. “Cred ca să înţeleg” instituie o relaţie strînsă, indestructibilă, între elevaţia spre divinitate şi scrutarea fenomenală.

La mijloc între aceste extreme, Dante Alighieri edifică 99 de cînturi poetice, împins fiind de setea cunoaşterii rînduielilor universale. Ajuns totuşi, în ultimul cînt al Paradisului, să îşi scufunde privirile în esenţa tainică a lui Dumnezeu, înţelegerea i se tulbură şi conceptele îi devin neputincioase. Iubirea divină se răsfrînge asupra ei înseşi, iar pietatea şi veneraţia sfîrşesc prin a orbi judecata călătorului prin lumea de-apoi.

124. “O luce etterna che sola in te sidi,
sola t’intendi, e da te intelletta
e intendente te ami e arridi!”

Adică în traducerea extraordinară a lui George Coşbuc:

“Lumină-n veci, ce numa-n tine-ţi eşti,
şi singură te ştii, şi-aşa ştiută,
etern ştiind, surîzi şi te iubeşti!”

Salvador_Dali-Dante

Accesări

  • 96.231 views

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 135 de urmăritori

Articole recente

  • „Lectura lui Dante. Paradisul”
  • „Lectura lui Dante. Purgatoriul”
  • „Lectura lui Dante. Infernul”
  • Scriitor în pandemie (2)
  • Scriitor în pandemie (1)

Comentarii recente

Laszlo Alexandru la „Lectura lui Dante. Para…
vasilegogea la „Lectura lui Dante. Para…
Laszlo Alexandru la Scriitor în pandemie (2)
Victor Sonea la Scriitor în pandemie (2)
Laszlo Alexandru la Niște falsificări
vasilegogea la Niște falsificări
Laszlo Alexandru la Niște falsificări
Monica Ghetz la Niște falsificări
neax la Niște falsificări
Laszlo Alexandru la Despre demnitatea lui Mihail…
neax la Despre demnitatea lui Mihail…
Laszlo Alexandru la Despre demnitatea lui Mihail…

Cele mai bune

  • Mihail Sebastian şi politica de la “Cuvîntul” (4)
  • Mihail Sebastian şi politica de la “Cuvîntul” (8)
  • Non idem est si duo dicunt idem
  • Ai toată viaţa înainte
  • Rugăciune franciscană
  • Mihail Sebastian şi politica de la “Cuvîntul” (3)
  • Rugăciune de sfînt
  • Scriitor în pandemie (2)
  • "Lectura lui Dante. Infernul"

Categorii

  • Amfiteatru
  • Anunţuri
  • Cestiunea zilei
  • Dante
  • Despre mine
  • Diverse
  • Italienistică
  • Moralităţi
  • Neghiobii
  • Pirandelliana
  • Polemici
  • Uncategorized

Calendar

ianuarie 2021
L M M J V S D
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031
« dec.    

Arhive

Meta

  • Înregistrare
  • Autentificare
  • Flux intrări
  • Flux comentarii
  • WordPress.com

Etichete

amintiri analiza Andrei Klein antisemitism arhive biografie blog carte carti Chisinau Cluj colaboratori colaborator Securitate competente comunism conferinta Consiliul Judetean Cluj credinta cultura Cuvintul Dante demagogie demisie dezbatere dialog disident Divina Comedie Dumnezeu evrei Evul Mediu extremism fascism Freud Gabriel Andreescu Holocaust imagine intelectual interbelic internet interviu ironie istorie Italia Jurnal lansare de carte Lea literatura manipulare Marta Petreu Mihail Sebastian Mircea Arman Mircea Zaciu neghiobie Nicolae Manolescu Ovidiu Pecican Paradisul Paul Goma plagiat poezie poliglot politica premiu profesor propaganda scandal scriitor scriitori Securitate traducere trecut Tribuna turnatori universitate Victor Ponta ziarist

Blog la WordPress.com. Tema: Chateau de Ignacio Ricci.

Anulează
Confidențialitate și cookie-uri: acest site folosește cookie-uri. Dacă continui să folosești acest site web, ești de acord cu utilizarea lor.
Pentru a afla mai multe, inclusiv cum să controlezi cookie-urile, uită-te aici: Politică cookie-uri