Etichete
Măcar unul dintre capitolele cărții, una dintre petalele gîndirii Papei Francisc îi va surprinde pe cunoscătorii superficiali ai creștinismului. Cei obișnuiți să audă numai pildele cu îndemnuri de supușenie vor fi mirați.
Papa insistă pe importanța rugăciunii. E obligatoriu ca ea să fie sinceră, autentică, să includă grijile concrete ale omului, să fie făcută cu un limbaj interior firesc, poate chiar pe un ton familiar. Această “conversație” cu Dumnezeu nu trebuie să evite nuanțele polemice. În timp ce ne rugăm și vorbim cu El, să-i explicăm limpede ce dorim, să ne certăm cu El, dacă vedem că nu ne-am făcut înțeleși. “Rugăciunea trebuie să fie o negociere cu Dumnezeu, în care să aducem argumente”. Să fim insistenți, în modul cel mai convingător: “să vorbim ca ȋn realitate: «Păi, uite, Doamne, eu am problema asta, ȋn familie, cu băiatul meu, cu una, cu alta… Ce se poate face? Dar vezi că nu mă poți lăsa așa!». Asta e rugăciunea!”.
Ceea ce pare o impietate este doar prelungirea unei situații biblice. Moise află în Exodul (32, 7-10) că Domnul s-a hotărît să nimicească poporul ales, care nu-l mai respectă și și-a construit un vițel de aur. Atunci profetul începe să negocieze cu Atotputernicul, pentru a-l îndupleca, îl roagă folosind diverse argumente să își schimbe gîndul. “Această rugăminte – spune Bergoglio – este o adevărată luptă cu Dumnezeu. O luptă a conducătorului pentru a-și salva poporul, care este poporul lui Dumnezeu. Iar Moise vorbește liber ȋn fața lui Dumnezeu și ne ȋnvață cum să ne rugăm, fără teamă, ȋn mod liber, chiar cu insistență. Moise insistă. E curajos.”
Dumnezeu este înduplecat de stăruințele profetului, își amînă pedeapsa. “Francisc se ȋntreabă: «Cine s-a schimbat oare, aici? Dumnezeu s-a schimbat? Eu cred că nu». Cel care s-a schimbat este Moise, «fiindcă credea că Domnul va face asta, credea că Domnul va distruge ȋntregul popor și el caută, ȋn memorie, să-și aducă aminte ce bun a fost Domnul cu poporul Său, cum l-a scos din robia egipteană și i-a promis să-l ajute. Și cu asemenea argumente se străduiește să-L convingă pe Dumnezeu, dar ȋn acest proces el redobîndește memoria poporului său și găsește mila lui Dumnezeu». Așadar Moise, «care se temea, se temea ca Dumnezeu să nu facă una ca asta, la sfîrșit coboară de pe munte cu o mare bucurie ȋn suflet: Dumnezeu e milostiv. Știe să ierte. Revine asupra propriilor Sale hotărîri. Este un Tată». Toate acestea Moise «le-a știut mai mult sau mai puțin limpede, dar ȋn rugăciune le-a regăsit. Asta izbutește să facă rugăciunea cu noi: ne schimbă sufletul»”.
Lupta ne face mai puternici și ne ajută să ne descoperim propriile adevăruri, care poate că erau deja ascunse în noi și nu le bănuiam.
Doi ziariști, vaticaniști, Andrea Tornielli și Domenico Agasso jr., s-au gîndit să pună cap la cap reflecțiile despre lume și viață ale Papei, așa cum rezultă ele dintr-un șir de predici ținute în diverse momente, în diferite contexte. Se conturează astfel cu multă claritate direcțiile de interes “ideologic” ale șefului spiritual de azi. El ne oferă sugestii pentru a trăi mai bine în frenetica lume contemporană: să punem iubirea de oameni mai presus de toate, să evităm îngîmfarea, să pricepem că bogăția și faima sînt zadarnice, să nu rîvnim la puterea lumească, să nu ne terorizăm spiritual semenii prin bîrfă și defăimare, să învățăm inocența de la copii, să fugim de abjecția corupției, să ne implicăm generoși în valorile ecologiei, să reînvățăm bucuriile simple ale existenței, să fim generoși prin dăruire sufletească, să aplicăm regulile toleranței în cadrul familiei, să rezistăm cu încredere în fața suferințelor vieții, să descoperim noi sensuri ascunse în cutele durerii, să nu ne pierdem speranța. Detaliile meditației papale, pe aceste subiecte importante, vor putea fi curînd descoperite de cititori și în limba română.
Laszlo Alexandru 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.