Nu “ce” spunem, ci “cum” spunem

Etichete

Alain De Botton, arta, autenticitate, expresie, Flaubert, Marcel Proust, Shakespeare, stil, subiect, Tolstoi

Are dreptate Alain De Botton să remarce că, în construirea unei opere de artă autentice, nu e neapărat important “ce” spunem, ci mai ales “cum” spunem. Nimic mai banal decît următoarele anunţuri: 1) “Sfîrşit tragic pentru doi îndrăgostiţi din Verona: după ce-a crezut din greşeală că iubita lui a murit, un tînăr şi-a luat viaţa. După ce-a descoperit moartea iubitului ei, tînăra s-a sinucis de asemeni”. 2) “O tînără mamă s-a aruncat în faţa trenului şi a murit în Rusia după certuri în familie”. 3) “O tînără mamă a luat arsenic şi a murit într-un oraş de provincie din Franţa după certuri în familie”. Şi totuşi personaje ca Romeo şi Julieta, Anna Karenina sau Emma Bovary îi impresionează, de cîteva secole, pe cititorii care le împărtăşesc frămîntările sufleteşti şi le compătimesc drama.

“De aici vine observaţia lui Proust că măreţia operelor artistice n-are nimic de-a face cu aparenta calitate a subiectelor lor, şi are totul a face cu tratarea subsecventă a acelor subiecte. Tot de-aici pretenţiile lui adiacente că totul este, în mod potenţial, un subiect fertil pentru artă şi că putem face importante descoperiri într-o reclamă la săpun, la fel ca şi în Cugetările lui Pascal” (How Proust Can Change Your Life).

Publicitate

Limba română

Etichete

bagau, expresie, limba romana, tramvai, viteza

“Ăsta-i bagău!”

Aşa a zis femeia cam tuciurie, cu năduf, către amica ei. Cealaltă a aprobat-o chicotind. Mă uitam distrat pe geam, parcul era pustiu la ora dimineţii. Tramvaiul gonea şi bocănea pe şine. În arcuiri neaşteptate, ne azvîrlea într-o parte sau alta. După cîteva clipe mi-a intrat mesajul pe urechi. Am rămas pe gînduri. Cum adică e “bagău”? M-am uitat scurt la călătoare: o fi un personaj descris de Ioana Bradea în memorabilul ei roman Băgău?! Nu s-ar fi zis. Cu toate că i se potrivea ca o mănuşă replica din debutul cărţii: “sînt o doamnă, ce pula mea”. Dar nu în direcţia aceea trebuia căutat sensul. E clar că nu o aluzie literară mi se transmitea în dimineaţa asta, pe mijlocul de transport în comun.

O fi vreo ardeleancă ciudată, care adaptează cuvintele ungureşti cu ironie? “Bagó” se foloseşte în argoul maghiar pentru a denumi ţigara, tutunul. Ce voia să spună? Că vatmanul fumează în cuşca lui, în timp ce ne transportă la destinaţie? Ar fi culmea! M-am uitat în faţă, însă nimic ciudat nu se arăta privirii. Aşadar nu despre asta era vorba. Şi-atunci?

Maşinăria s-a oprit în staţie. Am coborît îngîndurat. Uşile s-au închis gălăgios şi hardughia a pornit în trombă. În clipa aia mi-a venit în minte îndemnul pe care ni-l strigam în copilărie, pe cînd goneam cu sania la vale: “Bagă viteză, băăă!”. Te pomeneşti că bagăul e şoferul vitezoman! Mi-am ridicat iute ochii, destul cît să le văd pe cele două femei zîmbind la geam nepăsătoare. Strada era liniştită şi toată lumea îşi vedea de treabă.

Puterea expresiei

Etichete

amintire, Augustin Pop, expresie, Jurnal, lingvistica

Poetul Augustin Pop, regretatul meu amic, a murit la o vîrstă încă plină de promisiuni, în anul 1998. Pe lîngă poeziile sale cu expresie sculpturală şi ironic-moralizatoare, pe lîngă studiile de italienistică ori cercetările de lingvistică, a ţinut în ultima sa perioadă şi un simpatic jurnal, din care a publicat în foileton numeroase pasaje, de-a lungul anilor, în revista Vatra de la Tîrgu Mureş. Îndată după decesul lui, serialul s-a încheiat, iar cartea n-a mai apărut niciodată. Mare păcat.

Reiau aici, spre amuzament şi edificare, un pasaj elocvent. “Topa de Jos. Casă cu oglinzi la poartă. O poartă mare, de lemn. Cînd i-am explicat că fac anchete lingvistice, că vreau să ştiu cum se vorbeşte în satul lor, un bătrîn s-a simţit obligat să le atragă atenţia celor doi vecini ai săi cît de importante sînt cuvintele. Cînd era tînăr, i-a spus unei fete că el sparge nuci ‘cu pula’. Fata a fost extrem de impresionată şi a acceptat imediat să facă dragoste cu el. ‘Şi tare bine s-o sîmţît. Dacă nu-i spuneam aşe, nici nu s-ar fi uitat la mine’”.

Expresie

Etichete

dictionar, expresie, traducere

Savantă traducere, într-un dicţionar român-italian, a unei pitoreşti expresii autohtone: “a tăcea ca porcu-n cucuruz = tacere per autocensura” (!).