Etichete
afectiune, Alain De Botton, birfa, complexitate, contradictie, discretie, filosofie, Marcel Proust, sentimente
Omul e o fiinţă complexă şi tot astfel îi sînt şi sentimentele. E o falsificare să împărţim lumea în alb sau negru, după cum nu trebuie să ne facem impresia că ne raportăm într-un fel unic la un om: pe cutare îl iubim, pe cutare îl urîm. Marcel Proust a avut clarviziunea filosofică şi îndemînarea artistică de-a pune în evidenţă această complexitate a fiinţei umane. “Pare să existe o distanţă între ceea ce alţii vor să audă de la noi, pentru a se convinge că îi simpatizăm, şi amploarea gîndurilor negative pe care ştim că le avem la adresa lor şi totuşi să-i simpatizăm. Ştim că e posibil să credem despre cineva că e îngrozitor de prozaic şi totodată receptiv, înclinat spre infatuare şi totodată fermecător, suferind de halenă şi totodată genial. Dar susceptibilitatea celorlalţi înseamnă că partea negativă a ecuaţiei poate fi rareori exprimată fără a periclita prietenia. De obicei credem că bîrfele despre noi au fost inspirate de o răutate cu mult mai mare (sau mai critică) decît răutatea pe care noi înşine o resimţim faţă de ultima persoană pe care tocmai am bîrfit-o, o persoană ale cărei obiceiuri le putem batjocori, fără ca asta să altereze în vreun fel afecţiunea noastră la adresa ei” (Alain De Botton, How Proust Can Change Your Life).
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.