Dante la Bruxelles

Etichete

Bruxelles, colocviu, traduceri

Mă bucur să particip la colocviul despre traducerile lui Dante în limbi romanice, organizat de Universitatea Liberă din Bruxelles și de Institutul Italian de Cultură din Bruxelles. În prima zi voi ține o conferință despre traducerea „Divinei Comedii” de către George Coșbuc. În a doua zi voi prezenta, în cadrul mesei rotunde, lucrarea mea în trei volume „Lectura lui Dante”. Notez în trecere că voi fi singurul vorbitor din Europa de Est și, de asemeni, singurul din învățămîntul preuniversitar.

Colocviul internațional „Dante Alighieri – 700”

Etichete

Academia Romana, Bucuresti, colocviu, italiana, MNLR

Mă bucur să particip la prestigiosul colocviu științific de sărbătorire a lui Dante Alighieri, organizat la București de Muzeul Național al Literaturii Române, Academia Română, Institutul Cultural Român și alte instituții cunoscute.

Perle din limba fotbalului

Etichete

Brașov, colocviu, festival, fotbal, limba romana, scriitori, Uniunea Scriitorilor

Mă simt onorat pentru invitația la festivalul despre “Limba română”, organizat la Brașov de Uniunea Scriitorilor din România. Aș vrea să intervin pe o altă direcție decît autorii care au vorbit înaintea mea, fiindcă pînă la urmă, puse cap la cap, aceste luări de cuvînt vor da o sinteză despre ceea ce există acum, criticabil sau elogiabil, în folosirea limbii române. Mulți au amintit rolul școlii, deficiențele pe care școala nu și le asumă și care conduc apoi la carențe extinse. Este adevărat. Dar probleme apar și în comunicarea publică de mare impact. Știm că la două lucruri se pricepe tot omul: la politică și la fotbal. Eu n-o să vorbesc despre politică, fiindcă o fac alții mai insistent. Dar mă voi referi la fotbal, cu permisiunea dumneavoastră, printr-un bogat eșantion de exemple. Mi-am zis să nu iau neapărat situații recente, să nu fie interpretabile. Am găsit pe internet, la dispoziția tuturor, o colecție de perle din comentariile la Campionatul Mondial de Fotbal din Brazilia, 2014. Limba română folosită de prezentatorii sportivi are un mare impact asupra unei ample categorii de populație și cred că merită examinată cu atenție, ca un posibil focar de infecție.

Firește că un comentator de fotbal nu e obligat să aibă cunoștințe filologice aprofundate. Prezența de spirit și fluența îi pot fi de-ajuns. Dar poate că o mai bună familiarizare cu instrumentul său principal de activitate profesională – limba română – ar fi de dorit. Găsim probleme în identificarea valorii gramaticale a cuvintelor, confuzii între adjectiv și adverb: “Atacurile încep să devină mai tare” (Narcis Şelaru, în meciul Olanda – Australia). În realitate atacurile încep ori: 1) să vină mai tare; ori 2) să devină mai tari. O greșeală de derivare a adjectivului din substantivul propriu apare la Florin Mihoc: “Suporterii Iraniei” (meciul Argentina – Iran). Auzim truisme îmbrăcate în haine prețioase: “Filosofia australienilor e ca după ce pierd mingea, tot ei să o recupereze” (Narcis Şelaru, Olanda – Australia). Combate adînc! Altă situație, din aceeași tipologie: “Scopul lui Pletikosa, portarul Croaţiei, e să nu ia gol” (Sorin Hobana, Croaţia – Camerun). Încă un truism: “E penalty pentru Franţa. Arbitrul nu va da cu spray, fiindcă nu e nevoie de zid” (Sorin Hobana, Franţa – Honduras).

Apoi problemele încep să devină mai serioase. Constatăm o eroare în folosirea conectorilor, locuțiunea adversativă e folosită pentru a introduce un raport copulativ: “A doua lovitură de colţ, de data aceasta de pe aceeaşi parte” (Bogdan Tomulică, Argentina – Iran). Găsim situația de contradictio in adjecto (de n-ar suna pretențios instrumentarul lingvistic latinesc, aplicat la un comentariu fotbalistic), atunci cînd părți diferite ale enunțului se contrazic: “În prima partidă din grupă, Argentina a învins Bosnia cu 2-1, iar Iran a terminat de asemenea la egalitate cu Nigeria exact cu acelaşi scor” (Bogdan Tomulică, Argentina – Iran). Avem hiperbola caraghioasă: “Ce înseamnă să ai curaj. Dacă pînă acum, la fazele fixe, erau 3 oameni în careu, acum, iată, sînt nu mai puţin de 4” (neobositul Bogdan Tomulică, tot la Argentina – Iran). Întîlnim expresii în contexte neadecvate: “Centrare în careu şi vine un luft ca la manual al lui Bony” (Florin Mihoc, Columbia – Coasta de Fildeş). Firește că expresia “ca la manual” se referă la ceva ideal, perfect; or luft-ul, o eroare de execuție, de bună seamă nu poate fi… ideal. Un alt exemplu simpatic de inadecvare: “Marcelo, autorul moral al autogolului” (Dragoş Bocanaciu şi Cătălin Cîrnu, Brazilia – Croaţia).

Avem pe urmă grandilocvențe fără acoperire în realitate: “Cine a avut inspiraţia să parieze un euro că Chile se califică din grupă a făcut avere” (Emil Hossu-Longin, Spania – Chile 0-2). Cunoscătorii au remarcat totuși că exista o cotă 1,67 înaintea turneului pentru pariul “Chile se califică de pe locul 2 în grupă”. Cine ar fi mizat 1 euro, ar fi obţinut un profit de vreo 3 lei. Iată diverse probleme lexicale: utilizarea unui termen pretențios, fără legătură cu situația exprimată de comentator: “Aceasta e una din puţinele schisme din apărarea Algeriei” (Florin Mihoc, Belgia – Algeria). Un cuvînt nepotrivit pentru contextul sportiv de referință: “Cabaye a ieşit din teren şi şi-a tras o flanea” (Sorin Hobana, Franţa – Honduras). În pană de idei, platitudinile sînt asumate explicit: “Producătorii mă ajută cu nişte date tehnice pentru a avea subiecte de discuţie” (Sorin Hobana, Franţa – Honduras). Sau în altă situație: “Încă un corner care va intra în caseta tehnică a partidei” (Sorin Hobana, Franţa – Honduras). Cînd nimeni nu se aștepta, apare jocul de cuvinte caraghios: “Oscar merită un Oscar” (Dragoş Bocanaciu şi Cătălin Cîrnu, Brazilia – Croaţia).

Termenii consacrați sînt folosiți în contexte eronate: “În Brazilia este iarnă, 18:00, întuneric bocnă” (Florin Mihoc, Columbia – Grecia). Același comentator ne spune că: “În careu este o adevărată perdea de picioare”. O surprinzătoare gafă geografică este expusă triumfal: “Hogdson a antrenat 16 echipe de pe opt continente!” (Narcis Şelaru, Anglia – Italia).

Apar turnurile ridicole de exprimare, datorită precipitării nesăbuite: “Sîntem aproape de minutul 39, 38 al întîlnirii, chiar 40” (Florin Mihoc, Argentina – Iran). “Zabaleta, pardon, a fost Palacio, îmi cer scuze, calviţia comună e de vină” (Florin Mihoc, Argentina – Iran). La sfîrșitul meciului, comentatorul își ia rămas bun de la noi: “Sînt Florin Mihoc şi Bogdan Tomulică şi vă mulţumesc pentru atenţie” (Florin Mihoc, Argentina – Iran). “Au fost deja două goluri, văzute doar de mine, dar care n-au fost goluri şi alte două văzute de toată lumea, care într-adevăr au fost goluri” (Florin Mihoc, Brazilia – Camerun). “Şi acum… NO GOAL! Nu este gol! Asta înseamnă că… E gol, e gol, e gol!” (Sorin Hobana, Franţa – Honduras). “După această partidă, urmează Argentina – Bosnia, de la ora 22:00… Mă scuzaţi, de la ora 01:00. Am comentat partida Japoniei de azi-noapte şi am pierdut noţiunea timpului” (Sorin Hobana, Franţa – Honduras).

V-am prezentat cîteva delicatese ale comentariului fotbalistic, mai ales ca să ne facem o idee asupra numeroaselor probleme care apar în domeniu. Sigur că specialiștii filologi le savurează și se amuză. Dar cei mai mulți telespectatori nu sînt în măsură să discearnă critic erorile, ba chiar te pomenești că le preiau, sub autoritatea lucrului enunțat pe micul ecran.

Aș încheia, pour la bonne bouche, venind de la Campionatul Mondial de Fotbal spre divizia noastră națională, care posedă și ea resurse lingvistice redutabile. Săptămîna trecută a avut loc un meci în care CFR Cluj a învins FC Botoșani cu scorul de 4-1. La sfîrșitul partidei, antrenorul oficial al celor din Botoșani, pe nume Mihai Ciobanu (cineva a notat despre el că, în timpul liber, poate e și actor în filme pentru adulți), a declarat următoarele: “Am avut două-trei acțiuni terminate cu finalizare”. Pleonasmul se agită caraghios, prin ambiguitatea contextualizării.

Cred că sînt foarte multe de făcut, nu numai în școală – sigur, și acolo, profesorii de română au o răspundere covîrșitoare -, dar un rol important îl pot avea scriitorii (cu asta ne întoarcem în mediul unde sîntem) să persifleze, să critice pe diverse tonuri. Eu am încercat să procedez ironic, predispunîndu-vă la zîmbet. Să facem asta în România literară și în revistele etalon ale comunicării publice contemporane, astfel încît, pe zona noastră de competență, fiecare să contribuim la ameliorarea situației.

(Intervenție la Colocviul “Cultura limbii”, în cadrul Festivalului “Limba română”,
organizat de Uniunea Scriitorilor din România
la Academia Forțelor Aeriene “Henri Coandă” din Brașov,
sîmbătă, 31 august 2019)

 

Despre limba română la Brașov

Etichete

Brașov, colocviu, limba romana, Uniunea Scriitorilor

Mă bucur să particip cu o intervenție la Colocviul “Cultura limbii”, în cadrul Festivalului “Limba română”, alături de scriitori cunoscuți. Un program bogat a fost gîndit de organizatori: Primăria Brașov, Uniunea Scriitorilor din România, Academia Forțelor Aeriene “Henri Coandă”, Teatrul “Sică Alexandrescu” din Brașov, Teatrul Național “Mihai Eminescu” din Chișinău, Teatrul Național “Vasile Alecsandri” din Iași și Libris Brașov.

Ne vedem (și ne auzim) la poalele Tîmpei.