Etichete
caraghios, șnapan, italienistica, Monica Fekete, Premiul Marian Papahagi
Citesc cu amuzament că premiul de italienistică Marian Papahagi, destinat să răsplătească volume de profil publicate în ultimii cinci ani, i s-a decernat anul acesta prodecanei de la Facultatea de Litere din Cluj, prof. univ. dr. Monica Fekete. La fel citeam, în toamna lui 2009, că premiul de italienistică Marian Papahagi le-a fost decernat, ex aequo, prodecanei de la Facultatea de Litere din Cluj, Ioana Both, şi cercetătoarei Monica Fekete de la aceeaşi facultate.
Nu mi-e prea clar: acest premiu se moşteneşte pe funcţie? Sau se transmite cu repetiţie? Fiindcă să publici o singură carte de autor, în 2008, dar să capeţi acelaşi premiu academic de două ori, în 2009 şi-n 2015, mi se pare o performanţă de performanţă…
P.S. La trei zile după eveniment, Centrul Cultural Italian din Cluj rectifică, pe pagina sa de Facebook, anunțul făcut de rector și de trei ziare locale. Premiul de italienistică Marian Papahagi a fost obținut de prof. univ. dr. Elena Pîrvu, de la Universitatea din Craiova și de dr. Florina Ciure, de la Muzeul de Istorie din Oradea. Monica Fekete nu e prof. univ. dr., ci conf. univ. dr. Ea n-a căpătat, din nou, premiul Papahagi, ci pentru întîia dată medalia „Stella d’Italia”.
Excelent. Sper că noua stea a Italiei își va dubla în anii următori opera multipremiată, publicînd încă o carte.
Laszlo Alexandru 
O fi ca Nobelul pentru pace. Vine la pachet cu funcția de președinte/vicepreședinte SUA. Culoarea închisă a pielii constituie un avantaj pentru candidați.
De culoarea pielii nu știu, dar e fascinantă aplicația de tip „funcția doboară gradul” în viața universitară autohtonă: e mai important cîte premii și privilegii ai greblat, nu cîte cărți și studii academice ai scris.