Etichete

, , , , ,

pavesePavese are impresia marelui triumf. Entuziasmul său e fără limite. “E aşa de bună, de liniştită, de răbdătoare. Atît de potrivită pentru mine. Şi după toate astea, ea e cea care m-a căutat.” Trec zilele de relaş la munte şi femeia se întoarce la Roma, iar apoi în America. El îi scrie poezii în engleză şi lungi scrisori afectuoase. O cere de nevastă. Un nou eşec, din care izvorăşte poezia Va veni moartea şi va avea ochii tăi.

Cesare Pavese se sinucide cîteva luni mai tîrziu. Într-un Torino toropit în căldura de august şi în vacanţa generalizată, îşi închiriază o cameră la Hotelul Roma de lîngă gară. Dizolvă peste douăzeci de plicuri cu somnifer într-o cană. Bea lichidul şi se întinde pe spate în pat, aşteptîndu-şi moartea. Ca ultim semn de politeţe, se descalţă pentru a nu murdări cuvertura şi stinge becul pentru nu consuma curentul. Scrie un mesaj pe pagina de gardă a volumului său Dialoguri cu Leucò: “Îi iert pe toţi şi tuturor le cer iertare. E bine aşa? Şi fără prea multe bîrfe, vă rog.” (Perdono tutti e a tutti chiedo perdono. Va bene? Non fate troppi pettegolezzi.)

Lawrence G. Smith încearcă să formuleze, în cartea sa, o explicaţie pentru desprinderea afectivă treptată a lui Pavese de cultura americană, pe care o admirase în tinereţe, o comentase şi o tradusese la maturitate, dar pe care părea s-o fi neglijat în ultimii ani. America şi femeia iubită s-au suprapus şi au format o imagine unitară în mintea autorului. El i-a predat lecţii de engleză primei amante, Tina Pizzardo, împreună cu care a citit romane americane. A iniţiat-o în literatura nord-americană pe Fernanda Pivano, care a devenit apoi traducătoare şi specialistă reputată în domeniu. S-a îndrăgostit fatal de Connie, actriţa searbădă de peste ocean. Eşecul relaţiei cu femeile i-a stins şi iubirea pentru America.

Totuşi poate că, înainte de-a aluneca pe toboganul ipotezelor abisale, ar fi mai util să examinăm situaţia de la suprafaţă. Din 1945 Pavese s-a înscris la comunişti şi-a activat o vreme în ziarul partidului, l’Unità. Noua lui opţiune politică este evidentă în volumul Tovarăşul. America a pălit în mintea şi preocupările sale, atunci cînd iluzia comunismului şi-a găsit o breşă. Nu e mai puţin adevărat că, scriitor inconformist, filosof sensibil şi gînditor subtil, a fost privit cu neîncredere şi marginalizat de colegii lui, avîntaţi în construirea noii societăţi. Falimentul activismului social şi dezastrul pariului conjugal l-au dus la sinucidere. Literatura nu i-a mai fost de-ajuns.

Anunțuri