Etichete

, , , , , , ,

Incidentul de la Liceul “Gh. Șincai” din Cluj a umplut ziarele locale și naționale, a înfierbîntat lumea pe rețelele sociale. Intensitatea confruntărilor a fost dată și de calitatea argumentelor aruncate în discuție. O scurtă trecere în revistă merită realizată.

1. Elevii și-au exercitat libertatea de expresie garantată prin Constituție. Într-adevăr legea fundamentală prevede că “libertatea de exprimare a gîndurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile”. Același articol prevede însă, ceva mai jos, că “libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine”. Prin insultarea grosolană a profesorilor de la clasă, elevii au încălcat clauza limitatoare a articolului despre libertatea de expresie.

2. Faptele incriminate s-au desfășurat pe internet, unde nu există legi și reguli. Prin sentințe ale unor tribunale din România și din alte țări ale Uniunii Europene, activitatea pe internet implică responsabilitate juridică. În baza acestui principiu, corespondența comercială are aceeași valabilitate pe internet ca și cea purtată prin poșta tradițională, iar escrocii sau hackerii din mediul virtual sînt urmăriți și pedepsiți de lege.

3. Denigrarea cadrelor didactice s-a petrecut pe un grup Facebook cu acces privat, așadar nu este o faptă din domeniul public. Constituirea unui grup de spectatori/comentatori cu peste 800 de persoane, care nu se cunosc toate între ele, deși își propun să le excludă tocmai pe victimele batjocurilor, depășește prin amploare o simplă activitate privată.

4. Grupul privat de pe Facebook a fost accesat abuziv de cadrele didactice. Această ipoteză n-a fost ilustrată cu dovezi. A reproșa persoanelor denigrate că au depus diligențe pentru a pune capăt situației dăunătoare în care se aflau este un argument nerelevant.

5. Discuțiile scandaloase nu s-au purtat în timpul programului, în perimetrul școlar, prin urmare ieșeau din jurisdicția cadrelor didactice. Amploarea numărului de participanți la acțiunea insultătoare, durata în timp a fenomenului și vulgaritatea violentă a batjocurilor au dus la degradarea imaginii publice a profesorilor vizați, le-au știrbit prestigiul în ochii elevilor, le-au prejudiciat rezultatele activității la clasă.

6. Au fost doar glumițe inocente ale unor puștani; a lua în serios niște meme-uri demonstrează lipsă de gust estetic sau de simț al umorului. Departe de a fi doar blînde ironii, unele postări, legate de anumite cadre didactice (menționate nominal), includeau obscenități și grosolănii rar întîlnite în mediul comunicării scrise. (“Nu-mi ajunge catalogul ăsta, să vă desenez cît de largă mi-e p…”, “De ce a trecut Ţ. strada? Ca să-mi sugă p…”, “Am venit aici să f… p… şi să predau geografie”, “Practic i-am s…-o lui B. ca să ajung director” etc., etc.) Amploarea insultelor era agravată de contextul didactic, oficial, al decorului în care victimele se plasau, surprinse în fotografii neautorizate, în atitudini de spontaneitate caraghioasă.

7. Investigarea faptelor a constituit un mare proces stalinist. În realitate cercetarea a fost efectuată de o comisie a profesorilor școlii, care i-a invitat la audieri pe elevii implicați, alături de părinții lor. Amploarea neobișnuită a anchetei s-a datorat numărului extins de participanți la situația incriminată. Concluziile au fost consemnate în documente oficiale. Deciziile de sancționare au fost luate de Consiliul Profesoral, sub monitorizarea Consiliului Elevilor, respectîndu-se toate etapele prevăzute de regulamentele școlare.

8. Au fost atribuite sancțiuni de grup disproporționate, în mod terorist. De fapt, în urma dezbaterilor din Consiliul Profesoral (for abilitat să decidă tragerea la răspundere a elevilor), s-a stabilit o gamă largă de sancțiuni, în funcție de implicarea fiecăruia în faptele reprobabile, prin scăderea notei la purtare între 9 și 4, cu posibilitatea de revenire asupra pedepsei, în schimbul unui viitor comportament ireproșabil. Doi elevi (din cei peste 800) au fost mutați disciplinar, ceea ce le dă posibilitatea de a-și încheia netulburați școlarizarea într-o altă unitate de învățămînt.

9. Pedepsindu-i pe elevi, profesorii le-au creat o suferință atroce pe toată viața și au săpat o falie traumatizantă între generații. Procesul educativ are la dispoziție, de cîteva secole, argumentul recompensei pentru faptele pozitive și al pedepsei pentru cele negative. Tot așa cum premiile vin să răsplătească învățătura sîrguincioasă, sancțiunile sînt destinate să semnaleze abaterile de la activitatea corectă. A cere eliminarea unui set de măsuri din panoplia profesorului înseamnă a-l lipsi pe acesta de instrumentele specifice în exercitarea meseriei sale.

10. Charlie Hebdo = Șincai Memes. Revista satirică pariziană, care a fost atacată cu brutalitate de teroriști, critica lacunele democrației din lumea occidentală, precum și din cea musulmană. Grupul satiric de pe internet al liceenilor din Cluj, ocolind instituțiile și procedeele democratice din învățămîntul românesc, a subminat activitatea adulților care încercau să-i inițieze, de bine, de rău, în spațiul responsabilității personale.

sincai

Anunțuri