Meditaţie despre decoraţie

Etichete

decoratie, Emil Constantinescu, gafa, Iohannis, legionari, Octav Bjoza, prostie, Vasile Ciolpan

Prerogativa unui şef de stat este să decoreze oamenii merituoşi iar astfel, cinstindu-i pe unii contemporani, să indice valorile demne de urmat într-o societate. Dincolo de funcţia sa rezumativă şi consacratoare, decoraţia are şi o incontestabilă misiune simbolică.

Să nu vorbim aici despre Ion Iliescu, cel care a considerat de cuviinţă să-l decoreze pe Corneliu Vadim Tudor. Cu un asemenea gest, artizanul minerilor şi bătăuşul studenţilor din centrul Bucureştilor ne-a semnalat virtuţile pe care el însuşi le-a reţinut demne de elogiile naţionale: cele încarnate de fostul trepăduş de curte ceauşist.

Să-l ignorăm pe Emil Constantinescu, cel care l-a decorat şi l-a onorat pe Vasile Ciolpan, fostul comandant al Penitenciarului de la Sighet, torţionarul elitei politice a României moderne. În urma protestelor formulate atunci de Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici, brevetul prezidenţial şi medalia comemorativă i-au fost retrase călăului. S-a spus că toată penibilitatea a fost doar o bîlbîială de consilier prezidenţial. Că şeful cu barbişon n-a ştiut de pieptul cui agaţă tinicheaua…

Iată însă că proaspătul preşedinte Klaus Iohannis îşi inaugurează mandatul prin decorarea lui Octav Bjoza, un fost deţinut politic ce s-a afişat simpatetic în proximitatea legionarilor. Noul model moral al societăţii noastre româneşti, occidentale şi europenizante ne-a declarat că a avut multe lucruri de învăţat în puşcărie de la legionari. Anume că “neamul românesc este bîntuit de trădători, de vânzători de țară și au avut dreptate. Din cauza asta îi voi purta în mintea și sufletul meu, cîte zile voi avea”. Mintea şi sufletul unui admirator al legionarilor probabil că aveau dreptul, laolaltă cu purtătorul lor, să stea acasă, între patru pereţi, să-şi clameze în privat nostalgiile după o mişcare criminală, care a umplut de oroare istoria modernă a României. Sigur că Bjoza nu-i ca Ciolpan, aşa cum nici Iohannis (încă) nu-i ca Emil Constantinescu.

Am şi eu o nedumerire. Cam cîte procente i se vor imputa din salariu noului consilier prezidenţial care a meditat îndelung o asemenea gafă grosolană?

Publicitate