Etichete
cititoare, literatura, Marcel Proust, neghiobie, rezumat, simplitate
“Proust a fost obligat să plătească el însuşi publicarea operelor sale. Dar acuzaţia de verbozitate n-a fost trecătoare. La sfîrşitul anului 1921, cînd lucrarea lui era deja amplu elogiată, Proust a primit o scrisoare de la o americancă tînără, care spunea că are douăzeci şi şapte de ani, trăieşte la Roma şi este extrem de frumoasă. Ea mai explica de asemeni că şi-a petrecut ultimii trei ani exclusiv citind cartea lui Proust. Totuşi exista o problemă: ‘Eu nu înţeleg nimic, dar absolut nimic. Dragă domnule Marcel Proust, vă rog să nu mai pozaţi atîta şi să coborîţi cu picioarele pe pămînt. Spuneţi-mi în două rînduri ce anume voiaţi să ziceţi’” (Alain De Botton, How Proust Can Change Your Life).
Şi i-a explicat? Fiecare dintre cele 5 atribute ale fetei justificau ca don Marcel să plece cu grăbire la Roma, să o aducă în rândul cititoarelor lămurite.
Nope. Don Marcel prefera tinereii.