Etichete

, , , , ,

Din dosarele ICE Dunărea, consultate de ziariştii de la Evenimentul zilei, răzbate un stupefiant mecanism de escrocherie statală. Ambasadele noastre din Occident urmăreau situaţia persoanelor vîrstnice, refugiate din România, care mureau fără moştenitori şi lăsau în urma lor sume consistente. Cazurile erau grabnic raportate în centrală, unde se inventa moştenitorul necesar pentru a se pune mîna pe banii rămaşi fără stăpîn. Iată acţiunea “Rovenţa”, orchestrată după dispariţia Susanei Rosen în RFG. Căpitanul de Securitate Ioan Cosmulescu le propunea superiorilor săi un set de măsuri privind documentarea asupra situaţiei de stare civilă din Transilvania anilor 1920, stabilirea unui grup de persoane şi apoi selectarea celei potrivite pentru construirea noii identităţi, întocmirea documentelor contrafăcute, cu sprijinul Inspectoratului General al Miliţiei, Departamentul de Evidenţă a Populaţiei, expedierea în Germania a actelor fabricate şi revendicarea oficială a moştenirii. Prin această strategie a fost adusă în ţară suma de 334.433 mărci, pe care moştenitoarea fictivă “Dobre Corina” a donat-o apoi statului român. Agentul secret a primit ca recompensă pentru eforturile sale 2.500 de lei din fondul de Cheltuieli Informative Speciale.

Acesta a fost doar un singur exemplu, de la sfîrşitul anilor ‘80. Dar dosarele studiate de ziarişti cuprind numeroase întîmplări asemănătoare. Organele oficiale ale statului român au fost sincronizate – prin ordin politic – în vederea implementării de escrocherii internaţionale. Ambasadele, care în lumea civilizată sînt centre ale diplomaţiei, s-au făcut iscoade ale oportunităţilor venale. Serviciile de Securitate, care aparent supravegheau respectarea legalităţii socialiste, erau de fapt nişte dispecerate ale înşelăciunii planetare. Organele de stare civilă şi evidenţa populaţiei, care ar trebui să reprezinte garanţia cea mai fermă asupra identităţii persoanei umane şi a familiei, au emis pe bandă rulantă certificatele de naştere, de căsătorie sau de deces, procurile şi adeverinţele falsificate.

Pînă acum, de cîte ori venea vorbea despre dictatura comunistă din România, ne imaginam mai ales măsurile represive exagerate, prin care statul de factură stalinistă îşi prelungea, cu orice preţ, dominaţia asupra cetăţenilor săi. Pe baza documentelor ce ies la lumină azi, cu 25 de ani întîrziere, va trebui să ne coborîm ştacheta închipuirii către o vulgară bandă de şarlatani, care pe noi ne-au minţit şi ne-au înfometat, iar pe occidentali i-au înşelat şi i-au furat. Istoria comunismului din România echivalează pesemne cu istoria crimelor interne şi a matrapazlîcurilor externe, prin care un grup de infractori şi-a marcat urma cafenie a trecerii prin viaţă.

Ceasca_in_vizita

Anunțuri