Etichete

, , , , , , , ,

O altă diferenţă esenţială se reflectă în finalitatea celor două sisteme concentraţionare. “Primul obiectiv al Gulagului, după cum reiese atît din limbajul secret, cît şi din cel propagandistic, al celor care l-au fondat, a fost unul economic. Nu vreau să spun prin asta că era unul uman. În interiorul sistemului, prizonierii au fost trataţi ca animalele sau, mai exact, ca nişte bucăţi de minereu de fier, aruncaţi încoace şi încolo după plac, încărcaţi şi descărcaţi din vagoanele de vite, cîntăriţi şi măsuraţi, hrăniţi, dacă mai păreau de vreun folos, sau lăsaţi să moară de foame, dacă nu mai erau buni de nimic.”

Pe de altă parte naziştii au pus în funcţiune o serie de lagăre ale morţii, care aveau scopul nu de a-i exploata pe deţinuţi, ci de a-i ucide cît mai expeditiv. “Au existat patru asemenea lagăre: Belzec, Chelmno, Sobibor şi Treblinka. La Majdanek şi la Auschwitz se găseau atît un lagăr de muncă, cît şi unul al morţii. La intrarea în aceste lagăre, prizonierii erau triaţi. Un număr mic dintre ei erau trimişi să efectueze cîteva săptămîni de muncă forţată. Restul erau trimişi direct la camerele de gazare, unde erau omorîţi şi apoi arşi. / În măsura în care am reuşit să constat, această formă de omor, practicată în momentul de vîrf al Holocaustului, nu a avut un echivalent sovietic. (…) În ansamblu, sistemul de lagăre sovietice nu era organizat cu bună ştiinţă pentru a produce cadavre la scară industrială, chiar dacă în unele perioade asta a făcut.”

Fără a încerca să instituie ierarhii şi priorităţi între cele două sisteme antiumane, cercetarea publicată de Anne Applebaum propune clasificări şi limpeziri. E drept că autoarea limitează aria de extindere a Gulagului la spaţiul geografic al Uniunii Sovietice, iar pe aceea a Holocaustului la teritoriul controlat de Germania nazistă. O asemenea abordare e discutabilă. Dar prin amploarea investigaţiei şi însemnătatea disocierilor operate, Gulagul. O istorie se vădeşte o carte notabilă.

Anunțuri