Etichete
crime, Erich Priebke, funeralii, Italia, judecata, macel, memorie, Pesterile Ardeatine, Roma
Mişcările de extremă dreaptă şi-au făcut un stindard din Erich Priebke. În 2004 s-a adunat la Trieste un grup care şi-a declarat sprijinul faţă de el. În 2007 arestul domiciliar i-a fost suspendat pentru a-i permite să meargă la muncă – motiv de noi proteste publice. La decesul său, guvernul Argentinei n-a acceptat repatrierea trupului în vederea înmormîntării. Ţara natală, Germania, nu l-a reprimit pentru a nu înlesni crearea unui punct de pelerinaj nazist la mormîntul lui. Vaticanul a emis un ordin neobişnuit, care interzicea organizarea funeraliilor sale în orice instituţie catolică. Primarul capitalei a decretat interdicţia îngropării hitleristului la Roma.
Mişcarea schismatică a preoţilor lefebvrieni a fost de acord să-i celebreze funeraliile la institutul din Albano Laziale. Îndată primarul satului a blocat printr-un decret trecerea maşinii funebre pe spaţiul public al circumscripţiei. Prefectul i-a suspendat decizia administrativă. Zeci de contestatari au întîmpinat cu urlete de mînie furgoneta cu sicriul şi au luat-o la pumni şi şuturi. În scurtă vreme a izbucnit o confruntare între simpatizanţii fascişti şi protestatarii antifascişti. Poliţia a intervenit cu gaze lacrimogene. Ceremonia funerară a fost întreruptă şi popa a tăiat-o la sănătoasa. Poliţia militară a preluat coşciugul şi l-a dus într-o direcţie necunoscută.
Toate aceste frămîntări – mergînd pînă la luptele de stradă – sînt indiciul limpede că trecutul reprezintă o valoare importantă în ochii unei comunităţi sănătoase. Crima nepedepsită, monstruozitatea, cruzimea şi cinismul nu sînt uitate şi nu sînt iertate nici după şaptezeci de ani. Recentele proteste din oraşele Italiei împotriva barbariei hitleriste au şi valoarea unei palme peste obrazul scriitorilor blazaţi care, în revistele şi pe site-urile culturale din România, se declară plictisiţi de comemorarea barbariilor fasciste sau comuniste. Ce-i drept, în spaţiul mioritic, nesimţirea morală şi defetismul încă n-au fost luate la pumni şi şuturi.
Laszlo Alexandru 
În spațiul mioritic șuturile și pumnii pot fi evocate, nu executate. În spațiul mioritic se răspunde cu un cîntec la fluier – vezi ciobanul originar.
Priebke era ungur?
O idee de raspuns era si-n textul meu: „Ţara natală, Germania, nu l-a reprimit”. Asadar, nu: Priebke nu era ungur.
eu ma gindeam ca, daca ar fi existat un priebke ungur, poate ar fi existat o sansa sa depasim pina si plictiseala… unii din noi
Am impresia ca subiectul din postare si tonul tratarii lui erau suficient de serioase pentru a face indecente comentariile in doi peri.
ok, e o indecentza asumata premeditat!
pot sa spun ca mi’o retrag?