Etichete

, , , , , ,

Pentru a dovedi “prejudiciile” pe care le-ar fi suferit ca urmare a unei fapte ilicite (în realitate inexistente), reclamantul a susţinut, negu pe alb, că “editurile din România ezită să-l publice pe Paul Goma din cauza acuzaţiilor de antisemitism care i-au fost aduse pe nedrept”. Iar mai apoi: “este uşor de presupus că editurile din ţară vor ezita să publice un autor purtînd un asemenea stigmat”. De fapt era suficient ca instanţa să parcurgă Bio-bibliografia pe care tot autorul a inclus-o în dosar pentru a constata că, în perioada 1990-2005, Paul Goma a publicat în România circa 33 de cărţi (dintre care unele în 2 sau 3 ediţii, la edituri diferite). Invocarea unui prejudiciu suferit în această direcţie constituie un neadevăr flagrant. Mai mult decît atît! De la data depunerii reclamaţiei la Judecătorie şi pînă la data susţinerii apelului la Tribunal, cînd se prezumă că prestigiul scriitorului s-ar fi aflat în acută suferinţă, Editura Curtea Veche din Bucureşti a lansat o promiţătoare serie Paul Goma, unde i s-au tipărit cărţi inedite sau reeditări: Infarct (2008), Adameva (2008), Gherla-Lăteşti (2008), Roman intim (2009). Ulterior au mai apărut: Scrisuri I, 1971-1989 (2010), Scrisuri II, 1990-1998 (2012).

Iată că, în loc să se lovească de un blocaj, datorită acuzaţiilor de antisemitism care i-au fost aduse, cariera lui Paul Goma s-a împlinit cu o interesantă serie de autor, la o importantă editură din Capitală, care îi asigură creaţiei sale o prezenţă ritmică pe rafturi. Alţi editori îi publică netulburat jurnalele aduse la zi, unde scriitorul îşi insultă fără istov adversarii pe care i-a chemat, de altfel, şi în faţa instanţei. Iar dezgustătoarea tipăritură antisemită Săptămîna Roşie 28 iunie – 3 iulie 1940 sau Basarabia şi Evreii creşte şi dospeşte, cu noi şi noi reeditări, fiind expusă în vitrinele librăriilor din provincie.

Anunțuri