Limbă de ziarist

Etichete

Andreea Pora, neghiobie, politica, stil

Andreea Pora este o jurnalistă versată, cu o stilistică inflamată. Chiar în fruntea unui comentariu politic de azi, din revista 22, ne asigură cu hotărîre: “Cum o dă, cum o întoarce, Ponta iese prost. Băsescu l-a prins la cotitură şi, din cîte se aude, e doar începutul. A desprins securea războiului din cuiul coabitării şi i-a înfipt-o lui Ponta în moalele capului. Pînă la prăsele”.

Mde, Andreea, o fi cum zici matale. Problema noastră, a cititorilor, este că securea nu are prăsele, ci mîner. Să dai cu toporul, dar să înfigi cuţitul (“pînă la prăsele”), e una din performanţele simpatice ale comunicării ideologice din viaţa publică de azi.

Publicitate

Stilistică politică

Etichete

declaratie politica, Funar, ilaritate, PRM, Vadim Tudor

Pasaje dintr-o declaraţie politică dîmboviţeană, ce par desprinse dintr-o revistă de satiră şi umor:

“În ceea ce priveşte agitaţia stupidă a haitei de carierişti şi de rătăciţi, care încearcă să facă Alba-Neagra la Alba-Iulia, ea ne provoacă şi milă, şi silă. La un partid de 300.000 de membri e posibil să existe cîteva sute de zăpăciţi, cu palinca-n nas, pe vreme caniculară. Nu ia nimeni în seamă aceste rebuturi umane. Cacealmaua lor are drept scop să provoace gălăgie, numai că pe scena publică a ţării, din această perioadă, se petrec evenimente mult mai importante, care fac ca viermuiala asta să nu-şi atingă scopul propagandistic. Partidul România Mare e unit în jurul preşedintelui ales la nu mai puţin de 5 Congrese şi reconfirmat, în mod statutar, prin votul unanim al celor peste 1.200 de delegaţi la Congresul Extraordinar din 20 iulie a.c. Neruşinarea bătrînilor securişti în fruntea cărora s-a plasat, ca un ticălos, Gh. Funar, de a pretinde că şuşaneaua lor e legală reprezintă un caz de halucinaţie colectivă. Dacă aceste secături cred că vor vedea un ban de la Infractorul Nr. 1 al politicii româneşti, care, de 5 luni, n-a plătit salariile la Jurnalul Naţional, înseamnă că sînt nu numai nişte javre penale, ci şi nişte creaturi bolnave psihic.

Adio, Gh. Funar! Ţi-ai mîncat omenia şi o să te scuipe lumea pe stradă în Clujul pe care l-ai făcut ‘oaia neagră’ a României! Faţă de o canalie ca tine, Marko Bela şi Gyorgy Frunda par nişte gentlemani. N-ai decît să-i faci cizmele bătrînei caiafe securiste Dan Voiculescu, care e cu ambele picioare în puşcărie.

Biroul de presă al PRM”

Omagiu conducătorului iubit

Etichete

condamnare, coruptie, liberali, omagiu, puscarie, Relu Fenechiu

Liderul liberal din Iaşi, Relu Fenechiu, tocmai a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare pentru fapte de corupţie. Colegii de partid au dat publicităţii o scrisoare deschisă din care spicuim:

“Întreaga Organizaţie Judeţeană a Partidului Naţional Liberal Iaşi îşi exprimă în mod public sprijinul ferm pentru domnul Relu FENECHIU, deputat şi preşedintele filialei ieşene. Decizia în primă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu schimbă cu nimic susţinerea enormă de care se bucură domnul FENECHIU în rîndul membrilor PNL Iaşi, a parlamentarilor, a primarilor noştri, a consilierilor locali şi judeţeni, a liberalilor cu funcţii de răspundere în administraţia centrală sau locală. Pînă la o decizie definitivă şi irevocabilă a instanţei, PNL Iaşi crede profund în nevinovăţia domnului FENECHIU, unul din cei mai eficienţi oameni politici atît la nivel local, cît şi naţional. Cu domnul Relu FENECHIU la conducere, organizaţia locală a PNL a obţinut încrederea zecilor de mii de ieşeni, încredere datorată promisiunilor onorate şi tuturor lucrurilor bune care s-au realizat pentru judeţul nostru în ultimii ani. Practic, astăzi, conform rezultatelor alegerilor locale şi parlamentare din 2012, PNL Iaşi este cea mai puternică organizaţie liberală din România şi acest lucru i se datorează în mare parte preşedintelui nostru. Mesajul nostru de susţinere a domnului FENECHIU are la bază şi convingerea că valorile europene, care au stat la baza Partidului Naţional Liberal încă de la fondarea sa, respectă demnitatea individului, iar prezumţia de nevinovăţie se înscrie în acest principiu. Activitatea politică a domnului FENECHIU a fost una îndreptată mereu spre promovarea intereselor ieşenilor şi ale regiunii Moldovei. Acesta a fost mereu cel mai puternic susţinător al proiectelor Iaşului, multe din obiectivele de infrastructură, de patrimoniu sau investiţii private din capitala Moldovei realizîndu-se datorită eforturilor sale. Actualul preşedinte al PNL Iaşi este liderul politic care a promovat în funcţii de conducere sau elective cei mai mulţi tineri dintre toţi liderii locali de după 1990. Domnul Relu FENECHIU a reuşit să propună în structura Executivului oameni care au deţinut portofolii ministeriale, fapt ce a generat o concentrare de fonduri şi investiţii la Iaşi. (…) Relu FENECHIU a fost mereu un lider autentic al Partidului Naţional Liberal, un om cu principii solide şi cu demnitate, fapt recunoscut chiar şi de adversarii politici. A luptat constant pentru ca România să aibă o clasă antreprenorială solidă, o clasă de mijloc puternică şi instituţii conduse de oameni profesionişti.”

Scrisoarea deschisă e semnată de “Membrii Biroului Politic Teritorial al Partidului Naţional Liberal Iaşi”. Printre ei se află şi-un politician care se cheamă Daniel Minciună.

Şparleală

Etichete

blog, Catherine Siguret, personalitati, sparleala, traducere

Constat, cu rece stupoare, că blogul unui oarecare Horia Dumitru Oprea (?), personaj pe care nu-l cunosc, serializează cîteva zeci de pagini din cartea lui Catherine Siguret, tradusă de mine din franceză, fără a semnala, cu o minimă decenţă, că e vorba de munca mea la bază şi fără să-mi fi cerut desigur permisiunea. Este vorba de paginile biografice dedicate următoarelor personalităţi: Maria Callas, Edith Piaf, Simone de Beauvoir, Marlene Dietrich, Prinţesa Diana, Françoise Sagan, Jackie Kennedy, Dalida şi Virginia Woolf. Iritarea mea, în faţa unui asemenea balcanism lamentabil, e nestăvilită.

P.S. Virtuţile internetului: la cîteva ore după semnalare, pe blogul cu pricina se face cuvenita precizare că acele vorbe n-au crescut ca smochinele-n copac, sub acţiunea aerului şi-a soarelui, ci au fost traduse de mine.

Scriitorul

Etichete

Andrei Tarkovski, Calauza, inspiratie, scriitor

În Călăuza lui Tarkovski, unul din cele trei personaje, Scriitorul, e cuprins de îndoieli privind rezultatul expediţiei sale. De ce să merg oare înainte, pînă la Camera din Zonă, care îmi îndeplineşte speranţele cele mai ascunse? Să zicem că mă duc pentru a-mi cîştiga inspiraţia. Dar un om scrie fiindcă e torturat pe dinăuntru, e nesigur de sine. Trebuie mereu să-şi dovedească lui însuşi şi celorlalţi că e bun de ceva. Însă dacă sînt convins că sînt un geniu, ce rost are să mai scriu?

Apatrid

Etichete

apartenenta, apatrid, etnie, evreu, Gustav Mahler, Romain Gary

Găsesc pe internet următoarea meditaţie atribuită lui Gustav Mahler: “Je suis trois fois apatride. Comme natif de Bohême en Autriche, comme Autrichien en Allemagne, comme juif dans le monde entier” (Sînt de trei ori apatrid. Ca născut din Boemia în Austria, ca austriac în Germania, ca evreu în lumea întreagă).

Aceeaşi problemă identitară e trăită de Romain Gary, născut ca evreu de origine rusă în Lituania şi emigrat apoi în Franţa. După cum notează în Chien Blanc, “strămoşii mei tătari din partea tatălui erau autori de pogromuri, iar strămoşii mei evrei din partea mamei erau victime de pogromuri. Chiar că e o problemă”. Pentru a pune capăt întrebărilor legate de identitatea etnică, anunţă următorul arbore genealogic pentru fiul său Diego, născut din căsătoria cu actriţa Jean Seberg: “este din străbunic mongol, din mamă americană de origine suedeză, din bunică evreică, limba lui maternă e spaniola, deja de-acum, de la vîrsta de şase ani, este un excelent francez, guvernanta lui a hotărît să-l crească în religia catolică.”

Clujenii şi muzeul

Etichete

Cluj, cultura, muzeu, sondaj

Un sondaj sociologic ne comunică rezultate edificatoare despre viaţa culturală pe Someş. Dintre persoanele chestionate, “61 la sută au răspuns că nu au fost în ultimul an la teatru, 57 la sută nu au vizitat un muzeu, 64 la sută nu au vizitat o expoziție de artă, 75 la sută nu au participat la spectacole de operă sau operetă, 62 la sută nu au mers la cinematograf, 50 la sută nu au participat la spectacole de muzică sau divertisment”.

În ce priveşte muzeele vizitate în ultimele 12 luni, 8 la sută au afirmat că au fost la Muzeul de Istorie al Transilvaniei. Din păcate instituţia cu pricina e închisă de peste trei ani pentru renovări.

P.S. Probabil că aceiaşi 8 la sută, în timp ce vizitau muzeul, citeau şi revista Tribuna condusă de Mircea Arman.

Poetica numelor de profesori

Etichete

bacalaureat, infractiuni, nume, scandal

Presa scrisă şi audio-vizuală e concentrată pe situaţia de la Liceul “Dimitrie Bolintineanu” din Capitală. În cadrul examenului de bacalaureat însăşi directoarea şcolii a mobilizat profesorii în strîngerea mitei de la elevi, a intervenit pentru constituirea comisiei indulgente de supraveghetori şi corectori, pe care urma să-i cointereseze cu diverse sume, găsite ba prin sutienele unor profesoare, ba prin pachetele de ţigări, printre şerveţele sau ziare, în sertarele catedrelor din sălile de examen.

Dincolo de măgăria penală a unui asemenea mecanism pus la punct, pe mine, ca filolog, m-a fascinat numele directoarei infractoare: Costica Vărzaru. Ecourile ei răzbat din folclorul mahalagiu nemurit de Gică Petrescu: “Costică, Costică, fă lampa mai mică, / Costică, Costică, amîndoi cînd stăm, / Costică, Costică, fă lampa mai mică, / Costică, Costică, cînd ne sărutăm. // Rea e lumea-n mahala, Costică, Costică, / Să nu ştie nimenea, fă lampa mai mică. / De vecini să ne ferim, Costică, Costică, / Să putem să ne iubim, Costică, Costică”. Şi-apoi refrenul ironic: “ia papucii, dă papucii, ia papucii, dă papucii, iangadanga, iangadanga”. Dacă prenumele e predestinat unei secretoşenii cu arome de slănină afumată (să nu ştie nimenea etc.), Vărzaru indică limpede neguţătorul mărunt, concentrat pe cîştigul derizoriu. La zece ani după ce şi-a dezbrăcat şi şi-a mîngîiat elevii pe ringul de dans, într-o simpatică serbare şcolară, proverbiala Costica Vărzaru intră în vizorul Procuraturii şi al S.R.I. fiindcă a făcut un streeptease intens cu subiectele de bacalaureat. De data asta Costică n-a ştiut face lampa mai mică şi-a aflat toată lumea-n mahala.

Ce să mai spunem despre vicepreşedinta centrului de examen: Maria Mimoza Vulcu? Sau despre actorul feminin surprins cu 820 de lei în sutien: Elena Macasoi Berbec? Realitatea întrece imaginaţia oricărui romancier.

Limba română la Guvern (2)

Etichete

bacalaureat, limba romana, ministru, neghiobie

Remus Pricopie, ministrul Educaţiei Naţionale, explică în felul următor situaţia fraudei la examenul de bacalaureat de ieri: “Nu a (sic!) existat subiecte pe pagina de internet, a existat decît (sic!) un mesaj care nu a fost postat la 8.34…”.

Timpul care tămăduieşte

Etichete

bacalaureat, G. Calinescu, istorie literara, literatura, Mihail Sebastian, polemici, reconciliere

În Jurnalul său, Mihail Sebastian consemnează în dreptul zilei de joi, 17 iulie 1941: “Am citit ieri în corecturi (date de Rosetti) pagina dedicată mie în Istoria literaturii a lui Călinescu. E probabil cel mai sever lucru ce s-a scris împotriva mea. Nici un talent artistic, nici o aptitudine de scriitor. Cu prima observaţie începe, cu ultima termină. Am fost agasat, dar nu mai mult. E plictisitor să se afle o asemenea pagină într-o istorie literară, care prin caracterul ei monumental este un fapt irevocabil. O asemenea carte de 1.000 de pagini in quarto se scrie o dată la 30-40 de ani. Trebuie deci să aşteptăm 4 decenii pentru ca să obţinem o rectificare. Dar, după prima iritare, lucrul a încetat să-mi mai pară important. Cel mult sîcîitor. Nu pot lua în serios astăzi plictiselile sau chiar dramele literare. Il s’agit de vivre. Moartea e posibilă în fiecare zi, în fiecare ceas. (…) ‘Cariera’ mea de scriitor nu m-a obsedat niciodată: acum nici nu mă interesează. Voi mai fi scriitor după război? Voi mai putea? Mă voi lecui vreodată de atîta dezgust acumulat în aceşti groaznici, bestiali ani?”.

Astăzi absolvenţii claselor a XII-a au susţinut, în cadrul examenului de bacalaureat, proba scrisă la limba şi literatura română. Subiectele au fost trase la sorţi, dintre multele variante posibile, şi au fost diferite de la profilul real la cel uman. Elevii de la real au avut de explicat o serie de probleme de gramatică şi punctuaţie, pe marginea unui fragment din Scrinul negru de G. Călinescu. Elevii de la uman au avut de explicat o serie de probleme de gramatică şi punctuaţie, pe marginea unui fragment din Accidentul de Mihail Sebastian. Cei doi scriitori, cu raporturi cînd tensionate, cînd reciproc deferente, se întîlnesc peste decenii, sub formă clasicizată, în paginile unui examen şcolar naţional. Deceniile pe seama cărora diaristul a lăsat odinioară misiunea necesarelor rectificări şi-au făcut – inclusiv prin jocul hazardului – datoria.