Etichete
Alexandru Petria, Emil Boc, finantare, Nicolae Manolescu, petitie, reviste literare, USR, Victor Ponta
Vestea zilei este că reviste culturale importante, tipărite sub egida Uniunii Scriitorilor, sînt nevoite, din motive economice, să-şi suspende apariţia. Periodice prestigioase ca Viaţa românească, Steaua, Apostrof, Convorbiri literare, Ramuri etc. vor dispărea din chioşcuri. După cum a anunţat Nicolae Manolescu, preşedintele U.S.R., “am avut un program pentru revistele literare, aprobat de guvernul Boc, şi a funcţionat aproape doi ani, după care s-a oprit”.
Noroc că, în paralel, vreo cîteva zeci de scriitori pilotaţi de Alexandru Petria s-au gîndit să-i trimită o petiţie primului-ministru, prin care să-i ceară bani pentru revistele literare. Mi-a rămas în minte mai cu seamă următorul pasaj: “Stimate domnule Victor Ponta, suntem siguri că nu doriţi, fără a avea personal vreo vină, dar aşa o să perceapă opinia publică, ca numele dumneavoastră să fie legat de închiderea publicaţiilor, ca al lui Emil Boc de închiderea spitalelor”. E din cale-afară de subtilă pieptănarea celui ce-ar trebui să binevoiască să continue să acorde finanţarea – şi faultarea, la schimb, a celui ce-a acordat-o deja fără fasoane timp de doi ani. Dar cacofonia înşurubată în corpul cererii trimise unui plagiator se hlizeşte ca tichia de mărgăritar aşezată pe căpăţîna unui chel.
Scriitorii din România tuturor epocilor sunt notorii pentru coloana vertebrală dreaptă, în unghi drept.
Acum ceva ani, când la ghişeul de premier era dl. 0049, mare anunţ prin toate sediile uniunii scriitorilor: Nu ştiu ce premiu acordat de prim ministrul Adrian Năstase.
Din textul scris cu italice la peste 45 de grade aplecare părea ca şi cum Bombo bagă mâna în buzunarul propriu şi scoate un teanc de bancnote primite de el din vânzarea ouălor, cu care îi răsplăteşte pe ăi mai prima scriitori.
Şi, domnule Petria, dacă produsele dumneavoastră nu se vând la un preţ care să vă permită să supravieţuiţi fără să-l muşcaţi de cur pe Boc (din întâmplare, cel mai bun şi mai onest premier pe care l-a avut România de când are premieri în loc de başbuzuci), apucaţi-vă de pus faianţă sau de cosit. Iar noaptea puteţi fura borcane de zacuscă şi peniţe fantezie din subsolurile blocurilor, ca alt mare predecesor al dvs., care îmbina scrisul cu linguşeala politică.
Aş vrea să subliniez că acest blog nu este unul pentru militantism politic. În sensul că n-am nimic împotriva criticilor – motivate – la adresa unui politician. Însă nu privesc la fel de senin laudele – doar în parte întemeiate – la adresa altui politician.
Acestea fiind zise, adaug că, din fericire, de data asta Alexandru Petria nu s-a mai slujit fraudulos de sigla Uniunii Scriitorilor, ca data trecută, ci doar de interesele lor, pentru a-şi ambala în celofan sclipitor mişculaţiile politice foarte mărunte.
Cred că Emil Boc a primit atât de multe lături nemeritate încât am zis că merită şi el o apreciere, fie şi pe un blog de cultură. Miza nu e politică, partidul din care face parte e în derivă sau cădere liberă, probabil că nici Boc nu se regăseşte în direcţia lui actuală. Apreciez onestitatea lui (şi, se pare, clujenii au apreciat-o la fel).
Recunosc însă că am formulat greşit. România continuă să aibă başbuzuci pe post de premieri.