Etichete

, , , , , ,

EscrivaJosemaria Escrivà de Balaguer a fost un prelat harnic, care şi-a desfăşurat activitatea de cateheză pe diverse continente. A îmbinat reflecţia filosofică şi preocupările administrative, atunci cînd a întemeiat instituţia “Opus Dei”. A fost canonizat de Papa Ioan Paul al II-lea. Una dintre meditaţiile sale atinge punctul fierbinte de intersecţie dintre credinţă şi raţiune: “Este o dispoziţie greşită să asculţi cuvîntul lui Dumnezeu cu spirit critic”. (“È cattiva disposizione ascoltare la parola di Dio con spirito critico.”)

Aş observa că nu putem şti cînd anume primim cuvîntul lui Dumnezeu, pentru a-l întîmpina cenzurîndu-ne spiritul critic. Totodată nu avem nici chezăşia că acela e cu adevărat mesajul Domnului, ca să-l acceptăm în deplină credulitate. Eclipsarea raţiunii nu ne garantează receptarea corectă a credinţei. În acest aspect medievalii Toma din Aquino şi Dante, care au pus împreună mintea şi sufletul, care s-au slujit de lumina intelectului pentru a explora tainiţele crezului, îmi par de-o infinită actualitate.

Mai multă admiraţie şi adeziune îmi suscită, pe această temă, observaţiile muşcătoare formulate de N. Steinhardt. “Mii de draci mă furnică văzînd cum este confundat creştinismul cu prostia, cu un fel de cucernicie tîmpă şi laşă, o bondieuserie (e expresia lui tante Alice), ca şi cum menirea creştinismului n-ar fi decît să lase lumea batjocorită de forţele răului, iar el să înlesnească fărădelegile dat fiind că e prin definiţie osîndit la cecitate şi paraplegie. (…) Creştinismul neajutorat şi neputincios este o concepţie eretică deoarece nesocoteşte îndemnul Domnului (Matei 10, 16: ‘fiţi dar înţelepţi ca şerpii şi nevinovaţi ca porumbeii’) şi trece peste textele Sfîntului Pavel (Efes. 5, 17: ‘Drept aceea, nu fiţi fără de minte’, II Tim. 4., 5: ‘tu fii treaz în toate…”, Tit. 1, 8: ‘să fie… treaz la minte’ şi mai îndeosebi I Cor. 14, 20: ‘Fraţilor, nu fiţi copii la minte; ci la răutate fiţi copii, iar la minte fiţi oameni mari’).”

Anunțuri