Etichete
În discuţie sînt două texte de odinioară. Mai întîi un manifest antihitlerist, apărut în preajma răsturnării istorice de la 23 august 1944 şi semnat de Maniu, Brătianu, Pătrăşcanu şi Titel Petrescu. M. Sebastian notează ironic în Jurnalul său: “Mă amuză cariera pe care o face o frază din Manifestul Blocului Naţional-Democratic, redactat de mine: ‘Istoria nu face daruri’. / Nu ştiam, cînd scriam aceste patru cuvinte, că dau naştere unei sentinţe istorice. / Fraza a fost reprodusă la Radio Londra. Universul a scris un întreg articol de comentarii, sub acelaşi titlu. / Iar ieri, în Semnalul, citesc: ‘Istoria – spunea deunăzi un mare bărbat de stat român – nu face daruri’” (p. 561, joi, 7 septembrie 1944).
Asumarea intervenţiei “din umbră” e lipsită de dubii. Finalitatea manifestului, ţinînd de limpezirea atitudinii politice a unor personalităţi ale vremii, este de asemeni evidentă. Întrucît acest episod, al contribuţiei la răsturnarea unei dictaturi, constituie un punct favorabil în contul frămîntatului scriitor, analiştii ostili îl trec destul de iute cu vederea.
Mihai Iovănel, într-o cercetare cu titlu bizar: Evreul improbabil. Mihail Sebastian: o monografie ideologică, repune în circulaţie apelul antifascist de odinioară (Buc., C.R., 2012, p. 294-295). Şi îl comentează în felul următor: “Fiind vorba de un document cu patru semnături (Iuliu Maniu, Const. I.C. Brătianu, Lucreţiu Pătrăşcanu, Const. Titel Petrescu), ar fi naivă ipoteza că redactarea lui Sebastian se găseşte integral în versiunea finală. Ceea ce nu anulează paternitatea lui Sebastian asupra textului” (p. 253). Ce gîndire contorsionistă!
Laszlo Alexandru 
Se poate şi mai bine: încă se mai auzeau sporadic kalashnikoavele care apărau revoluţia lui Iliescu de diversioniştii lui Iliescu şi, la televiziunea liberă, apare o fătucă care ne citeşte o poezie pe care tocmai o scrisese cu ocazia ieşirii din dictatură: lanţuri, ţemniţă, întuneric, sânge, etc.
Toate bune, doar că versurile îmi erau cunoscute. Cu o săptămână înainte, făcând ordine prin casă, am găsit într-un ungher o carte îngălbenită cu poezii care slăveau victoria comunismului asupra regimului burghezo-moşieresc. Poezia era acolo, cuvânt cu cuvânt. Fătuca o scrisese prin pontare,