Etichete

, , , , ,

Scriitorii care au cochetat cu penumbrele ceauşiste se transformă – sub pana fostului disident – în tigrii luptei pentru demnitate. “Dosarele unor cărturari – Ştefan Augustin Doinaş, Adrian Marino, Constantin Noica, Nicolae Balotă, printre alţii – sînt mărturie a tenacităţii de care au avut nevoie ca să învingă obstacolele din calea realizării profesionale. Paradoxal, nu am văzut documentat în nici un alt caz genul de înfruntare concretă cu autorităţile publice, o adevărată luptă corp la corp, cum s-a întîmplat la apariţia romanului Bunavestire. Este o simplă constatare. E de la sine înţeles, nu mă refer la categoria autorilor Paul Goma, Dorin Tudoran sau Dan Petrescu, care ‘au ieşit din sistem’ intrînd în disidenţă, punînd opera lor în slujba unor valori umane mai generale”.

Cîtă ciudăţenie de gîndire la acest arbitru al demnităţii sub ceauşism! El îndepărtează adevăratele modele de referinţă în domeniu, pentru a preamări duplicitatea. De parcă ne-ar povesti că racul, broasca şi o ştiucă sînt campioni la alergare, asta desigur dacă nu luăm în considerare antilopa.

Gabriel Andreescu are pesemne impresia că poate să deformeze, cu dezinvoltură, adevărurile cele mai frapante, să interpreteze în răspăr documentele fostei Securităţi, să dilueze tendenţios sentinţele judecătoreşti, să inocenteze imperturbabil complicităţile din trecut. N-are decît să se legene cu această iluzie. Totul e să nu se mire cînd lumea îi va plasa credibilitatea judecăţilor publice la nivelul unei cepe degerate.

Anunțuri