Etichete

, , , , ,

Prima – povestea pictorului Victor Brauner. Obsedat de tema omului fără un ochi. În 1931 pictează chiar un autoportret cu ochiul scos. Şi alte numeroase schiţe în jurul aceluiaşi subiect. Fiind rugat de Brâncuşi, fotografiază în 1927 la întîmplare cîteva străzi şi case din Paris. Printre ele inclusiv clădirea în care, opt ani mai tîrziu, în 1935, fiind implicat fără voia sa într-un scandal, ciobul sticlei aruncate la întîmplare avea să-i scoată un ochi!

A doua – povestea scriitorului Cesare Pavese. Obsedat de tema sinuciderii, trece ideea pe seama unui personaj feminin secundar. Romanul Tre donne sole debutează cu imaginea unei tinere care a încercat să se sinucidă luînd o supradoză de somnifere într-o cameră de hotel din Torino. Este salvată în ultima clipă. Acţiunea înaintează (anevoios) în jurul tribulaţiilor unei alte femei mature, care rătăceşte între legături sexuale întîmplătoare şi obligaţii de serviciu obositoare. Uneori revine în fundal tînăra Rosetta, care îşi repetă cu încăpăţînare deziluzia pe care i-o provoacă viaţa şi nu acceptă resemnarea matură a protagonistei. Romanul se încheie circular: fata reuşeşte să se sinucidă, otrăvindu-se într-o cameră închiriată. “Non pareva nemmeno morta. Soltanto un gonfiore alle labbra, come fosse imbronciata. Il curioso era stata l’idea di affittare uno studio da pittore, farci portare una poltrona, nient’altro, e morire così davanti alla finestra che guardava Superga. Un gatto l’aveva tradita – era nella stanza con lei, e il giorno dopo, miagolando e graffiando alla porta, s’era fatto aprire.” (Nici nu părea moartă. Doar o umflătură a buzelor, de parcă era bosumflată. Ciudată fusese ideea ei de-a închiria un atelier de pictor, să ceară un fotoliu, nimic altceva, şi să moară aşa în faţa geamului care dădea spre Superga. O pisică o trădase – era în cameră cu ea şi în ziua următoare, mieunînd şi zgîriind uşa, a chemat lumea.)

După cîţiva ani, Cesare Pavese însuşi se sinucide într-o cameră de hotel din Torino, înghiţind o supradoză de somnifere. Se spune că, în culmea delicateţii, înainte de-a se întinde pe pat, pentru a-şi aştepta moartea, s-a descălţat spre a nu murdări cuvertura şi a stins lumina ca să nu consume curentul…

Anunțuri