Etichete

, , , ,

La Perugia. Lung dialog ştiinţific pe tema subtilităţilor limbii italiene, acasă la cunoscutul lingvist (de origine bulgară) Katerin Katerinov. Abia apuc să schiţez vreo întrebare că el se grăbeşte să-mi dea ample şi detaliate răspunsuri. Cu date lingvistice, istorice, semantice, agrementate cu exemple în cele mai bizare limbi pentru urechile occidentale. Că în latina clasică era nu ştiu cum, spre diferenţă de latina vorbită, ba chiar şi greaca veche avea acest fenomen, spre deosebire de rusa de azi, din care pînă şi în bulgară s-a păstrat o reminiscenţă etc. Totul cu maximă dezinvoltură şi spontaneitate, fără nimic afectat sau premeditat. După vreo oră de conversaţie, îl întreb cu infinite precauţiuni:

– Scusi, Professore, Lei che parla tante lingue conosce anche qualche parola in romeno?

Iar el, cu aceeaşi naturală distincţie savantă:

– Ma certo: “Futu-ţi dumnezeii mă-tii”.

În faţa stupefacţiei mele hohotitoare, se grăbeşte să adauge:

– Ovviamente, oggi questa parolaccia ha perso il senso originale dei suoi termini e ha ricevuto un valore più banale, quotidiano, che non ha più niente a che fare con l’idea di divinità.

Anunțuri