Etichete

, , , ,

De altminteri Dante îl întreabă la un moment dat pe Virgiliu dacă a ieşit cineva din Infern pentru a se mîntui. Iar acesta îi relatează că Isus, coborît după moarte în locul de pierzanie, a tras afară umbra primului părinte (Adam), a lui Abel, fiul său, pe cea a lui Noe, a lui Moise legiuitorul supus; a lui Avram patriarhul şi a regelui David, a lui Israel cu tatăl şi urmaşii săi şi cu Rahela, pentru care atît de mult s-a străduit, şi pe mulţi alţii şi i-a făcut fericiţi.

55. “Trasseci l’ombra del primo parente,
d’Abèl suo figlio e quella di Noè,
di Moïsè legista e ubidente;
58. Abraàm patrïarca e Davíd re,
Israèl con lo padre e co’ suoi nati
e con Rachele, per cui tanto fé,
61. e altri molti, e feceli beati.” (Inf. IV)

În loc să damneze poporul evreu, tocmai dimpotrivă, Dante îi beatifică pe cei mai celebri reprezentanţi ai acestuia!

În ansamblul criticii de specialitate merită amintită şi cartea publicată de Sandra Debenedetti Stow, Dante e la mistica ebraica (2004). Profesoara de literatură comparată de la Universitatea Bar-Ilan, Israel, pune în evidenţă substratul comun al misticii ebraice şi al celei creştine în Evul Mediu. Ea urmăreşte evoluţia gîndirii lui Maimonide, Abulafia şi Menahem da Recanati în filosofia europeană. Examinează continuitatea ideatică din opera dantescă (Vita Nuova, Convivio şi Divina Commedia), în lumina teoriilor cabalistice. Iată că Dante pare a fi fost un bun cunoscător şi admirator al scrierilor ebraice. Poetul italian se preocupa de pedepsirea individuală a păcătoşilor, de răsplătirea separată a virtuoşilor, şi nicidecum de diabolizarea unei comunităţi etnice. Aprecierile formulate de cercetătorii organizaţiei “Gherush92” se vădesc falsificatoare.

Anunțuri