Etichete

, , , , , ,

Judecăţile trîntite în pagina României literare de fiul protocronistului încep să capete apoi un aspect rînced şi incalificabil. Aflăm de la el că, după eliberarea din puşcărie, Edgar Papu “nemaifiind reintegrat în învăţământ, pentru a-şi asigura subzistenţa se va vedea nevoit să accepte colaborări fără drept de semnătură. În acest regim de negru va lucra la traducerea ‘brută’ a Infernului din Divina Comedie, obţinând – îşi amintea – după trei luni de muncă istovitoare un onorariu de 900 lei, în timp ce traducătoarea en titre, Eta Boeriu, primea Premiul de Stat şi 80.000 de lei. De asemenea, a mai fost şi ‘traducătorul din umbră’ al Mariei Banuş pentru partea de lirică germană din volumul Din poezia de dragoste a lumii”.

Pentru cititorii nefamiliarizaţi cu acest domeniu de activitate, trebuie arătat că Edgar Papu nu ca traducător s-a afirmat preponderent în spaţiul public, ci ca istoric al culturii şi ca eseist-traseist. A transpus ce-i drept şi o serie de autori din latină sau spaniolă (Epicur, Lucreţiu, Cervantes, Garcia Lorca, Ramón del Valle-Inclán). Pe de altă parte Eta Boeriu a fost cea mai prestigioasă traducătoare de literatură italiană în România. Înainte de versiunea integrală a poemului dantesc, a mai publicat traduceri din Boccaccio, Pavese, Verga şi Moravia, iar după Divina Comedie a scos de sub tipar capodopere de Baldassare Castiglione, Elio Vittorini, Francesco Petrarca, Michelangelo Buonarroti şi Giacomo Leopardi, pe lîngă mulţi alţii.

Anunțuri