Etichete

, , ,

Versiunea DEX online nu are nici o legătură instituţională cu Academia Română. Aşa cum stă precizat pe site-ul atît de util pentru un număr tot mai mare de utilizatori, este vorba despre o iniţiativă privată, care a crescut de la un an la altul. Animatorii săi nu sînt lingvişti, ci doar pasionaţi de limba română, şi acceptă voluntariatul persoanelor dispuse a-şi dedica timpul liber în beneficiul unei cauze nobile. Pe lîngă adevăratul Dicţionar Explicativ al Limbii Române, editat de forul academic oficial în diverse ediţii succesive, instrumentul online înglobează şi cîteva zeci de alte dicţionare, dobîndind autoritatea unui organ autonom. Termenul căutat de cititori este explicitat într-o amplă paletă de semnificaţii şi beneficiază uneori pînă şi de-o ilustrare diacronică, referitoare la evoluţia nuanţelor sale de-a lungul deceniilor.

Toate bune şi frumoase. Dar întîmplarea a făcut mai zilele trecute, pe cînd săream de la una la alta, să ajung la cuvîntul-titlu “aservire”. Pe ultima poziţie se află explicaţia şi exemplul din Dicţionaru limbii româneşti de August Scriban, tipărit în 1939. Citesc aici: “aservésc v. tr. (fr. asservir, d. serf, serv. V. servesc). Robesc, subjug, reduc la o dependență extremă: Jidaniĭ vor să ne aservească finanțeĭ lor”.

Fraza exemplificatoare poate fi elocventă pentru statornicia teoriilor conspiraţioniste, care de la războiul mondial încoace ne cîntă mereu pe aceeaşi coardă. Ea ne pune pe gînduri, eventual, şi în legătură cu stratagemele pe care puterea politică extremistă de-atunci le folosea pentru a-şi presăra propaganda antisemită inclusiv în definiţiile unui dicţionar. Însă, ca s-o spunem pe-aia dreaptă, neghiobia ofensatoare a terminologiei şi a mesajului adiacent sînt absolut inacceptabile într-un instrument lingvistic modern, aflat pe internet, la îndemîna publicului larg, în secolul XXI.

Anunțuri