Etichete
"Jurnalul literar", blog, Sare-n ochi, Tribuna, Victor Lungu
Pe vremea cînd colaboram cu articole polemice la Jurnalul literar din capitală, începînd cu 1997, m-am gîndit să dau un nume acestor eforturi perseverente. Mi-am stors mintea să găsesc o denumire scurtă şi corozivă, potrivită pentru o efigie, dar totodată amuzantă şi polisemantică, un joc de cuvinte cu vreo cîteva deschideri. I-am zis rubricii “Sare-n ochi”. În 2003, pe fundalul alunecării lui Paul Goma spre extrema dreaptă cot la cot cu amicii săi, printre care şi Nicolae Florescu, m-am văzut obligat să-mi încetez colaborarea la revista bucureşteană. Însă o fericită întîmplare mi-a scos în drum revista Tribuna, începînd cu ianuarie 2005. Am fost pus în situaţia de a-mi boteza rubrica polemică bilunară, pe care o susţin şi azi acolo. N-am ezitat să folosesc aceeaşi titulatură “Sare-n ochi”, ce fusese întreruptă forţat dincolo.
Observ în aceste zile că jurnalistul Victor Lungu de la Cluj a publicat în serial, pe blogul său denumit “Sareinochi”, anchetele foarte minuţioase pe care le-a desfăşurat odinioară în jurul evenimentelor din decembrie 1989. Ele au fost tipărite şi pe hîrtie, în două volume de referinţă, sub semnătura a doi autori (Tit-Liviu Domşa şi Victor Eugen Mihai Lungu, “Împuşcaţi-i că nu-s oameni!”, vol. 1, Fundaţia Academia Civică, Cluj, 1998; respectiv Tit-Liviu Domşa şi Victor Eugen Mihai Lungu, Teroriştii, vol. 2, Fundaţia Academia Civică, Cluj, 1999).
Îi mulţumesc lui Victor Lungu pentru că citează declaraţiile mele de martor pe marginea revoluţiei, aşa cum s-a petrecut ea la Cluj. Dar nu-i mulţumesc pentru că a preluat pe şest numele rubricii mele (din Jurnalul literar, din Tribuna) şi l-a cocoţat peste blogul său.
Domnul meu, folosesc rubrica Sare-n Ochi de cand ma stiu: de la Transilvania jurnal in anul 1999, la Evenimentul Zilei in 2002, chiar si ribrica de televiziune (la care, printre altele, la NCN, daca nu ma insel v-am invitat prin 2006 samd – inclusiv ca nume de firma. Habar nu am avut pana in acest moment ca l-ati folosit in Tribuna. Iar a spune ca am cocotat ceva pe blogul meu cu acuzatia de furt mi se pare cel putin infatuat (si ma abtin).
Domnule Victor Lungu, nu ţin minte să mă fi invitat dv. pe mine la vreo emisiune de tv. Dar, da, ne-am încrucişat paşii la TVR Cluj, cînd dv. ieşeati dintr-o emisiune, iar eu intram în alta, pe aceeaşi temă a revoluţiei de la Cluj. N-aţi apucat să-mi răspundeţi atunci la salut, dar nu asta contează.
Ce-i drept, am străbătut alături la pas sectorul din faţa Fabricii de Bere, pentru a reconstitui evenimentele din decembrie ‘89. Dv. ca jurnalist-investigator, eu ca fost participant. M-a amuzat, oarecum, că le ştiaţi pe toate (deşi n-aţi fost acolo în momentul împuşcăturilor) şi mi le explicaţi mie (care fusesem acolo). Unele ipoteze ale dv. m-au convins, altele nici acum.
În rest mă surprinde că, ziarist şi om de cultură la Cluj, nu ştiaţi că în revista „Tribuna” din Cluj există începînd cu 2005 rubrica polemică “Sare-n ochi”. În contextul ăsta, povestea cu “infatuarea” îmi pare de tot amuzantă.
domnul meu, vad ca infatuarea nu va paraseste. ramaneti cu ea. inca o data repet – am folosit din 1999, in mod constant aceasta denumire. iar faptul ca faceti un ,material pe care-l intitulati Cu jula si ma acuzati de furt intelectual, fara sa va puneti nici macar o secunda problema ca nu ar fi asa, macar din bun simt sa considerati a fi vorba despre o coincidenta, tine de lipsa de educatie. iar ceea ce stiu eu, fara sa fi fost acolo, tine de documentare. eu am fost in alte parti, dar nu iau caramida sa-mi sparg pieptul.
In ceea ce priveste invitatia, intr-adevar, numai ne-am plimbat pe la Fabrica de Bere (la emisiunea cu numele a carui paternitate vi-o arogati l-am invitat in 2005 la Alpha TV pe autorul cartii Frontiera dintre iata si moarte. Refugiul si salvarea evreilor la granita romana-maghiara, domnul Zoltan Tibori Szabo – caruia ii cer scuze ca l-am confundat cu dvs.). In rest, ca tot m-ati obligat sa-mi aduc aminte de unde cum am ajuns sa folosesc rubrica Sare in ochi, cand eram copil era un banc despre un ceas pe cre il pui jos si sare pe pasa – deci foarte simplu sa fac legatura, nu a trebuit sa-mi storc creierii. Revenind, in primul meu comentariu va anuntam despre faptul ca folosesc aceasta rubrica din 1999. Ca nu mai citesc Tribuna de cand este populata de oameni plini de tafna care se cred parintii a tot ceea ce misca „intelectual” si „spiritual” in tara aceasta, pana si dvs. sunteti de vina. Sper ca minciuna/ineleganta cu si despre Sare in ochi sa inceteze aici.
banuiesc ca 1999 este totusi un an cu mult mai inainte decat 2005. la fel cum este si anul 2002 (Evenimentul Zilei). acestea fiind sper lamurite, va rog sa ma scutiti de alte afirmatii gratuite.
Domnule Victor Lungu, pentru un ziarist de calitate şi pentru cel mai important investigator al evenimentelor revoluţionare din decembrie 89 de la Cluj, cum vă consider, mă surprindeţi acum prin informaţiile contradictorii pe care le vehiculaţi. La cîteva ore distanţă, pe acest blog, afirmaţi că: 1) m-aţi invitat la o emisiune de televiziune, prin 2006, iar apoi vă amintiţi că nu eram eu, ci colegul Tibori Szabo Zoltan; 2) postul respectiv era NCN, iar apoi notaţi că era Alpha TV; 3) aţi folosit expresia în discuţie, “Sare în ochi”, încă din 1999, ceea ce “este totuşi un an cu mult mai înainte decât 2005”, deşi am scris-o destul de limpede ceva mai sus că rubrica mea cu această denumire exista, în presa literară din Bucureşti, încă din 1997. Ca să vă citez stilul de argumentare, 1997 este totuşi un an ceva mai înainte decît 1999. 🙂
Într-un asemenea context, să-mi imputaţi – dumneavoastră, mie – în două rînduri “infatuarea”, să mă plasaţi printre “oamenii plini de ţâfnă care se cred părinţii a tot ceea ce mişcă ‘intelectual’ şi ‘spiritual’ în ţara aceasta”, în timp ce nesăbuitul de mine discutam despre o problemă de terminologie şi de calendar, sau îmi reafirmam preţuirea pentru calităţile dv. de jurnalist de investigaţie, îmi par un stil de lucru şi o metodă cu care nu ajungeţi foarte departe pe poteca persuasiunii. Mai pe scurt, cînd eu discut fapte, iar dv. îmi replicaţi atacînd persoana, sînteţi departe de-a mă convinge.
ca de obicei mistificati. v-am informat cu privire la faptul ca am comis o confuzie si v-am indicat persoan cu care v-am confuindat. daca va face placere sa va victimizati, faceti-o in alta parte. cu privire la rubrica sare in ochi si de cand o folosesc, pot depune marturie inclusiv Marius Ghilezan, Ioan Muresan si Alexandru Vlad. PUNCT.
Nu cred ca pretuirea fata de cineva se face sub terminologia „cu jula” – poate nu aveti proprietatea termenilor si-atunci asta este. Prefer sa fiu scutit de astfel de admiratii. Multumesc!
Am înţeles. Cred că cititorii şi-au putut face deja o idee pe marginea acestui dialog. Pe de-o parte eu expun o situaţie, cîteva fapte. Pe de altă parte, veniţi şi îmi replicaţi că, deşi eu folosesc rubrica “Sare-n ochi” în presa culturală din 1997, dv. aveţi martori de încredere că o utilizaţi din 1999. Aşadar eu sînt infatuat, plin de ţîfnă şi mă ţin de mistificări. Şi ar fi cazul să nu mai scriu pe blogul meu, ci “s-o fac în altă parte”.
M-aţi doborît cu asemenea argumente. Vă propun să ne oprim aici.